RSS

Sponsori


Orange - Profil CSR

Avon - Profil CSR

GDF SUEZ

Toti partenerii Programului ResponsabilitateSociala.ro

Va recomandam:


Advertisement


WWF: raportul "Planeta Vie", 2014

WWF: raportul "Planeta Vie", 2014

Aflati care este impactul activitatii umane asupra planetei, care sunt efectele sale economice si cum poate fi redus.

(14 oct 2014)

Organizatia internationala de mediu World Wide Fund for Nature (WWF) a publicat recent cea de-a zecea editie a unui raport despre presiunea pe care o exercita omenirea asupra planetei.

Este vorba despre “Living Planet Report“, un raport pe care WWF il realizeaza o data la 2 ani, in colaborare cu Zoological Society of London si Global Footprint Network. Prima editie a fost publicata in 1998.

Pentru a determina impactul pe care il avem asupra mediului inconjurator, autorii studiului au calculat mai multi indicatori: indicatorul de biodiversitate (Living Planet Index sau LPI), amprenta ecologica si amprenta asupra apei. Apoi, au explicat care este impactul acestor indicatori asupra dezvoltarii societatii si care sunt solutiile pentru a limita acest impact.

Va prezentam in continuare cele mai importante concluzii ale raportului:

Activitatea umana a redus biodiversitatea la jumatate


Cel mai complex indicator prezentat in raport este “Living Planet Index” (LPI). Acesta evalueaza starea de sanatate a ecosistemelor, pe baza analizei evolutiei a peste 10.000 de specii de vertebrate in perioada 1970 - 2010.

Conform LPI, in 2010 ramasesera mai putin de jumatate din numarul de vertebrate existente acum 40 de ani. Speciile de apa dulce au fost cele mai afectate, inregistrand o scadere dubla fata de cele ale speciilor terestre sau marine. Ca zona, America Latina a avut cele mai multe pierderi.

Principalele cauze ale reducerii biodiversitatii au fost degradarea habitatelor, pescuitul si vanatoarea si schimbarile climatice.

Principalele amenintari asupra biodiversitatii
Principalele amenintari asupra biodiversitatii

Consumam resursele produse de o planeta si jumatate


Amprenta ecologica este cel de-al doilea indicator din raport relevant pentru masurarea impactului pe care il are omul asupra planetei. Aceasta se calculeaza comparand resursele consumate de fiecare locuitor al planetei intr-o anumita perioada de timp cu resursele pe care Pamantul le poate furniza in respectiva perioada.

Din informatiile prezentate in raport, am avea nevoie de o planeta si jumatate pentru a ne satisface nevoile (hrana, imbracaminte, energie, pamant pentru constructii, paduri care sa absoarba emisiile generate etc.). Insa, cum nu avem decat un singur Pamant, am inceput sa consumam din resursele generatiilor viitoare de aproximativ 40 de ani.

Aceasta tendinta este mai accentuata in tarile dezvoltate. Aici, locuitorii consuma de 5 ori mai mult decat cei din tari slab dezvoltate. Tarile cu cele mai mari amprente ecologice pe cap de locuitor sunt: Kuweit, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Danemarca, Belgia, Trinidad si Tobago, Singapore, Statele Unite ale Americii, Bahrain si Suedia.

Graficul de mai jos prezinta tarile cu cele mai mari amprente ecologice per total:
Tarile cu cele mai mari amprente ecologice per total

Printre factorii care au contribuit la cresterea amprentei ecologice, autorii mentioneaza amprenta de carbon si consumul de apa. Se pare ca emisiile de gaze cu efect de sera sunt responsabile pentru mai bine de jumatate din impactul negativ pe care omul in are asupra mediului. In ceea ce priveste utilizarea apei, peste 90% din ceea ce se consuma este alocat agriculturii.

Cum ne afecteaza si cat ne costa impactul asupra mediului


In 2008, costul daunelor aduse mediului au ajuns la 6,6 trilioane de dolari, adica 11% din PIB-ul global. Pana in 2050, el ar putea ajunge la 28,6 trilioane de dolari.

Aceasta se intampla pentru ca mediul asigura 60% dintre serviciile vitale pentru supravietuire.

De exemplu, padurile sunt o sursa de apa, energie, mancare si adapost pentru 2 miliarde de oameni. Se estimeaza ca degradarea lor produce o paguba in economia globala de 2 pana la 4,5 trilioane de dolari in fiecare an.

O alta resursa vitala pentru umanitate sunt ecosistemele marine. Meseria de pescar este practicata la nivel global de peste 660 de milioane de oameni. Daca degradarea marilor si oceanelor nu se va diminua, pierderile economice vor ajunge in 2050 la 428 de miliarde de dolari.

Care sunt solutiile pentru limitarea impactului asupra mediului


In raportul publicat, WWF propune implementarea unui model economic bazat pe gestionarea si impartirea resurselor naturale in limitele ecologice ale Pamantului. Pentru a nu consuma mai mult decat planeta reuseste sa regenereze, autorii incurajeaza adoptarea unor masuri precum:
  • extinderea suprafetelor de arii protejate;
  • conservarea si regenerarea padurilor;
  • introducerea unui management corespunzator al resurselor de apa;
  • adoptarea unor masuri pentru protejarea speciilor;
  • reconstructia zonelor umede;
  • introducerea unor practici agricole sustenabile;
  • introducerea unor activitati de productie care mentin un echilibru intre integritatea ecositemelor si productivitatea pe termen lung.

Raportul integral poate fi descarcat de pe site-ul WWF.


Material realizat de Irina Breniuc, Redactor ResponsabilitateSociala.ro

372

Ti-a placut articolul? Fii la curent cu ce publicam!


Aboneaza-te prin email sau da "Like" la Pagina de Facebook.


Citeste si alte articole din categorii similare:


Protectia mediului

Iti recomandam si articolul:

Cele mai performante orase in reciclarea deseurilor, premiate de Eco-Rom Ambalaje

Aflati ce municipalitati au colectat cea mai mare cantitate de deseuri si care au avut cele mai bune campanii de educare a populatiei.


Spune-ti si tu parerea!


Site-uri partenere
Comunicatedepresa.ro Radio Lynx Green Report StiriONG.ro

Afla cat de responsabile sunt companiile din jurul tau!

Saptamanal, ne citesc peste 8.000 de lideri de opinie din companii, din societatea civila sau din institutii publice.

Asigura-te ca afli cele mai noi informatii, evenimente, sau analize din domeniul CSR, atat din Romania, cat si din strainatate.