RSS LinkedIn

Sponsori


Orange - Profil CSR

   Enel Romania - Profil CSR

Toti partenerii Programului ResponsabilitateSociala.ro


Parlamentul European a adoptat Directiva privind raportarea non-financiara

Parlamentul European a adoptat Directiva privind raportarea non-financiara

Companiile cu peste 500 angajati vor fi obligate de acum sa raporteze anual aspecte legate de performantele lor sociale si de mediu.

(24 apr 2014)

Parlamentul European a adoptat marti, 15 aprilie 2014, Directiva privind obligatia marilor companii de a raporta anual o serie de aspecte non-financiare si legate de diversitatea la locul de munca (vezi comunicatul Comisiei).

Mai exact, este vorba despre informatii din urmatoarele domenii:
  • protectia mediului: impactul operatiunilor asupra mediului, aspecte de sanatate si siguranta, folosirea resurselor de energie regenerabila si traditionala, emisiile de gaze cu efect de sera, poluarea aerului si a apei;
  • aspecte sociale si referitoare la angajati: relatiile cu furnizorii si distribuitorii, masurile luate pentru asigurarea egalitatii de gen si pentru respectarea drepturilor angajatilor, asigurarea unor conditii optime de munca, plata contributiilor sociale, dialogul social, respectarea drepturilor muncitorilor de a fi informati si consultati, respectarea drepturilor uniunilor sindicale, asigurarea sanatatii si sigurantei la locul de munca, dialogul cu comunitatile locale si actiuni pentru dezvoltarea acestor comunitati;
  • respectarea drepturilor omului;
  • masuri anti-coruptie si de prevenire a oferirii de mita;
  • diversitatea la nivelul stucturilor de management.
Directiva a fost propusa de Comisia Europeana pe 16 aprilie 2013 si a suferit de atunci cateva modificari in urma consultarilor dintre Consiliul European si Comisie.

De ce a considerat Comisia Europeana ca este nevoie de Directiva


Inainte ca raportarea non-financiara sa fie obligatorie, mai putin de 10% dintre companiile europene publicau informatii legate de performantele lor de CSR. Aceste companii aveau o serie de costuri de raportare, care deveneau un dezavantaj in fata competitorilor care nu raportau.

In plus, modul in care companiile responsabile alegeau sa analizeze si sa prezinte informariile era atat de diferit, incat rezultatele nu puteau fi comparate. Atat pentru public, cat mai ales pentru investitori, raportarile se dovedeau intr-o anumita masura ineficiente in incercarea de a intelege dezvoltarea, performantele si impactul pe care il are o companie in raport cu competitorii sai.

Comisia considera ca, prin intermediul noii Directive, aceste probleme vor fi solutionate si ca acele companii care sunt obligate sa raporteze vor avea si beneficii pe termen lung, cum ar fi: performante imbunatatite, costuri mai mici de finantare, intreruperi mai rare si mai putin ample ale activitatii, dar si relatii mai bune cu stakeholderii si consumatorii.

In plus, conform Comisiei, investitorii ar trebui sa beneficieze de pe urma unei mai bune informari, care le-ar permite sa ia decizii mai bine fundamentate, iar societatea ar avea de castigat ca urmare a unei gestionari mai bune a impactului negativ pe care il au companiile.

Cine va trebui sa raporteze si cum


Directiva se aplica numai pentru companiile cu peste 500 de angajati, IMM-urile nefiind obligate sa raporteze, din cauza costurilor prea mari in comparatie cu beneficiile. Totusi, Comisia le incurajeaza si pe acestea sa fie transparente, in masura in care resursele financiare si umane le-o permit.

Asadar, la nivelul Uniunii Europene, aproximativ 6.000 de companii vor fi obligate sa publice informatii non-financiare. In Romania, numarul companiilor cu peste 500 de angajati este de 720 (conform unui reprezentant al Asociatiei pentru Relatii Comunitare, citat de EurActiv).

In ceea ce priveste costurile companiilor cu raportarea non-financiara, s-a estimat ca ele vor ajunge undeva la 5.000 de euro anual.

Companiile vizate au insa posibilitatea de a alege aspectele despre care raporteaza si modalitatea de raportare. Acestea pot include informatiile considerate de ele relevante, fie in raportul financiar anual, fie in raportul de CSR al grupului, fie intr-un raport de CSR separat.

De asemenea, deocamdata, isi pot alege singure standardul de raportare, avand la dispozitie instrumente precum: UN Global Compact, GRI, ISO 26000 sau Codul German de Sustenabilitate.

In viitor, pentru a facilita procesul de raportare, Comisia isi propune sa creeze si un ghid de raportare, plecand de la cele mai folosite  standarde internationale.

Care au fost principalele modificari fata de propunerea initiala a Comisiei


Despre propunerea initiala a Comisiei Europene puteti afla mai multe din acest articol.

In urma consultarilor dintre Comisia Europeana si ceilalti stakeholderi implicati in procesul decizional, s-au aprobat o serie de amendamente la textul legislativ initial. Iata mai jos cateva dintre cele mai importante:
  • textul adoptat de Parlament lasa la alegerea companiilor aspectele despre care raporteaza, desi in textul initial al Comisiei se preciza necesitatea stabilirii unui numar minim de informatii despre care companiile trebuie in mod obligatoriu sa raporteze;
  • de asemenea, permite companiilor subsidiare sa includa informatiile solicitate doar in raportul grupului, ele putand alege sa fie scurtite de la publicarea informariilor in tara in care opereaza;
  • raportarea diversitatii angajatilor din structurile de management a fost restransa la aspecte precum varsta, gen, educatie si experienta, renuntandu-se la necesitatea raportarii despre etnie si dizabilitati;
Trebuie precizat ca, pentru a intra in vigoare, propunerea Comisiei trebuie adoptata si de Consiliul European, format din liderii statelor membre, de la care se asteapta decizia formala in urmatoarele saptamani.

Reactii


Forma finala a Directivei a starnit reactii diverse din partea organizatiilor interesate.

Pe de o parte, avem abordarea impartiala a Comisiei Europene, care a anuntat printr-un comunicat de presa decizia Parlamentului European, dar si reactia entuziasta din partea GRI, care s-a lansat in a prezice intr-un articolo noua era a raportarii non-financiare”.

Alte organizatii sunt insa mai rezervate si imputa factorilor decidenti o relaxare prea mare a textului legislativ in comparatie cu propunerea initiala.

De exemplu, reprezentanti ai “European Coalition for Corporate Justice” (ECCJ) isi exprima intr-un articol regretul ca forma aprobata este mult mai putin stricta decat propunerea initiala si fac un apel la Comisie si la institutiile nationale sa monitorizeze atent raportarea, pentru a se asigura de faptul ca acele companii care publica informatii non-financiare nu inseala opinia publica.

Adoptarea Directivei a generat reactii si in Romania. De exemplu, EurActiv a publicat un articol in care a prezentat punctul de vedere al Directorului Programului de Consultanta de Responsabilitate in Afaceri al ARC Romania, Horia Domnariu, fata de forma in care a fost adoptat directiva. Reactia este mai apropiata de cea a ECCJ.


Material realizat de Irina Breniuc, Redactor ResponsabilitateSociala.ro

5893

Ti-a placut articolul? Fii la curent cu ce publicam!


Aboneaza-te prin email sau da "Like" la Pagina de Facebook.


Citeste si alte articole din categorii similare:


Tendinte CSR | Rapoarte CSR

Iti recomandam si articolul:

Fundatia Orange a finantat o aplicatie care ii ajuta pe nevazatori sa calatoreasca cu Metroul

Aplicatia "Tandem Acces" a fost realizata de Asociatia Tandem in parteneriat cu Metrorex. Fundatia finantat proiectul cu 50.000 de Euro


Spune-ti si tu parerea!


Site-uri partenere
Comunicatedepresa.ro Radio Lynx Green Report StiriONG.ro