RSS

Sponsori


Orange - Profil CSR

   Enel Romania - Profil CSR

Toti partenerii Programului ResponsabilitateSociala.ro


Legea Economiei Sociale, votata in Parlament

Legea Economiei Sociale, votata in Parlament

Aflati care sunt cele mai importante prevederi ale acesteia, dar si ce critici i-au adus reprezentantii sectorului ONG.

(02 iul 2015)

Dupa aproximativ 3 ani de dezbateri, Parlamentul a votat marti, 30 iunie 2015, Legea Economiei Sociale. Legea defineste notiuni precum economia sociala, intreprinderea sociala si intreprinderea sociala de insertie si stabileste obligatiile si facilitatile unor astfel de intreprinderi.

Prima forma a proiectului de lege a fost elaborata in anul 2011. Abia in 2013 a fost insa trimisa in Parlament. De atunci, au urmat numeroase dezbateri intre reprezentantii autoritatilor de stat si cei ai Coalitiei pentru Economie Sociala, care au cerut definirea clara a conceptelor si introducerea unor masuri de sustinere a economiei sociale in Romania

Aflati in continuare principalele prevederi ale Legii Economiei Sociale, dar si ce critici i s-au adus.

Ce prevede legea


Legea defineste economia sociala si alte notiuni din sfera acesteia, stabileste criteriile de certificare a intreprinderilor sociale, dar nu clarifica obligatiile si facilitatile acordate acestora.

Economia sociala este definita ca “ansamblul activitatilor organizate independent de sectorul public, al caror scop este sa serveasca interesul general, interesele unei colectivitati si/sau interesele personale nepatrimoniale, prin cresterea gradului de ocupare a persoanelor apartinand grupului vulnerabil si/sau producerea si furnizarea de bunuri, prestarea de servicii si/sau executia de lucrari”.

Conform legii, economia sociala are 3 obiective majore: sa contribuie la coeziunea economica si sociala, sa creeze si sa integreze pe piata muncii persoane aflate in situatii de risc si sa dezvolte servicii sociale pentru acestea.

Dintre principiile pe care entitatile economiei sociale trebuie sa le respecte, amintim:
  • prioritate acordata individului si obiectivelor sociale fata de cresterea profitului, precum si alocarea celei mai mari parti a profitului pentru atingerea obiectivelor;
  • solidaritate si responsabilitate colectiva;
  • control democratic al membrilor asupra activitatilor desfasurate;
Intreprinderea sociala este definita ca: “orice persoana juridica de drept privat care desfasoara activitati in domeniul economiei sociale, care detine un atestat de intreprindere sociala si respecta principiile” enumerate anterior.

Pentru a fi considerata intreprindere sociala, o intreprindere trebuie sa obtina un atestat, pe baza unor criterii. Iata, printre altele, ce trebuie sa faca pentru a-l obtine pe cele mai importante:
  • sa actioneze in scop social sau in interesul general al comunitatii
  • sa aloce minimum 90% din profitul realizat scopului social;
  • in caz de lichidare, sa transmita bunurile ramase uneia sau mai multor intreprinderi sociale;
  • sa asigure niveluri de salarizare echitabile (limitand diferentele salariale la un raport de 1 la 8);
Intreprinderea sociala de insertie este un caz particular de intreprindere sociala. In cadrul ei:
  • cel putin 30% dintre angajati trebuie sa apartina unui grup vulnerabil;
  • trebuie sa se lupte impotriva excluziunii, discriminarii si somajului, prin insertia socio-profesionala a persoanelor defavorizate.
Conform legii, intreprinderile sociale pot avea urmatoarele forme de organizare: societati cooperative, cooperative de credit, asociatii si fundatii, case de ajutor reciproc ale salariatilor sau ale pensionarilor, societati agricole sau alte persoane juridice care respecta criteriile de atestare a intreprinderilor sociale.

Printre facilitatile prin care legea incurajeaza dezvoltarea economiei sociale, se numara:
  • atribuirea unor spatii sau terenuri publice pentru desfasurarea activitatilor intreprinderilor sociale;
  • sprijin in promovarea produselor realizate sau serviciilor prestate, dar si in identificarea unor piete de desfacere pentru acestea;
  • alte facilitati si scutiri de taxe si impozite prevazute de alte legi.

Reactia sectorului ONG


La dezbaterile care au avut loc de-a lungul timpului pe tema Legii Economiei Sociale, au participat reprezentanti ai Institutului de Economie Sociala din cadrul Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile, ai Retelei Intreprinderilor Sociale de Insertie - RISE Romania, ai Fundatiei "Alaturi de Voi" Romania, ai Uniunii Nationale a Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariatilor UNCARS si ai Federatiei CARP Omenia.

Intr-un articol publicat pe site-ul Institutului de Economie Sociala, se precizeaza:
Din pacate multe dintre amendamentele Coalitiei pentru Economia Sociala nu au fost ascultate si analizate cu seriozitate de ministerele de linie, nici politic, nici tehnic. Astfel prevederi precum posibilitatea de  a include clauze sociale si de mediu ca si criteriile de atribuire  sau de performanta in contractele de achizitii publice ca mijloc de sprijin pentru intreprinderile sociale si rezervari de piete pentru intreprinderile sociale de insertie, permise de acquis-ul comunitar in vigoare si explicit recomandate de noua directiva 2014/24/EU, nu au fost explicit formulate in aceasta lege cadru.

Nu se defineste suficient de clar relatia dintre economia sociala ca sector, care include structuri de economie sociala (precum asociatiile si fundatiile, mutualitatile si uniunile de credit, cooperativele), din care o parte sunt intreprinderi sociale, din care o parte sunt intreprinderi sociale de insertie.

De asemenea nu se face referire nici la posibilitatea de a utiliza Regulamentul 651/2014 si nici Decizia Comisiei din 20.12.2011 pentru aplicarea art 106 din Tratat privind serviciile de interes economic general, aplicabile intreprinderilor sociale in general si intreprinderilor sociale de insertie in special.

Alte propuneri precum aplicarea unei cote reduse de TVA pentru produsele si serviciile intreprinderilor sociale sau exonerarea de taxe salariale pentru persoane dezavantajate au fost respinse fara nici o analiza de impact sau cost/beneficiu.
Raluca Simbotin, Coordonator de Proiect la Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civil
Raluca Simbotin, Coordonator de Proiect la Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, ne-a explicat de ce nu au fost introduse facilitati fiscale in textul Legii Economiei Sociale: “Legea Economiei Sociale trebuie citita alaturi de noul Codul Fiscal, aprobat si el recent de Parlament. Acolo se regasesc facilitati fiscale: scutiri de TVA, deduceri de impozit pe cladiri etc.”

Pentru a intra in vigoare, legea trebuie promulgata de catre Presedintele Romaniei si apoi publicata in Monitorul Oficial. Dupa 30 de zile de la publicare, se vor elabora si normele metodologice de aplicare.

Conform IES, economia sociala are in acest moment aproximativ 115.000 angajati. Salariile lor au ajuns in 2012 la suma de 2.708.765.000 lei, din care 4,18% s-au intors catre bugetul de stat ca taxe si impozite.

Puteti consulta mai jos textul de lege adoptat de Parlament:





Material realizat de Irina Breniuc, Redactor ResponsabilitateSociala.ro

3302

Ti-a placut articolul? Fii la curent cu ce publicam!


Aboneaza-te prin email sau da "Like" la Pagina de Facebook.


Citeste si alte articole din categorii similare:


Antreprenoriat social | Incluziune si diversitate | Asistenta sociala

Iti recomandam si articolul:

Telekom: 2 aplicatii mobile pentru viitoarele si proaspetele mamici

Aplicatiile ofera, cu ajutorul tehnologiei, instrumente si sfaturi, de la prima luna de sarcina pana in primii ani de viata ai copilului.


Spune-ti si tu parerea!


Site-uri partenere
Comunicatedepresa.ro Radio Lynx Green Report StiriONG.ro