Responsabilitate Sociala - CSR in Romania 2012-05-17T09:53:50Z Responsabilitate Sociala http://www.responsabilitatesociala.ro/ <![CDATA[ Stire: Transmisie Video Live de la European CSR Lessons 2012 ]]> http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/transmisie-video-live-de-la-european-csr-lessons-2012.html 2012-05-15T00:17:57Z Aici puteti urmari transmisia live a evenimentului European CSR Lessons.

Transmisia va fi disponibila marti (15 mai) si miercuri (16 mai), intre orele 11:00 - 18:00 si va este oferita in parteneriat cu RadioLynx.




Ziua 2: 16 mai
17:00: Dezbaterea s-a transformat intr-o discutie deschisa intre reprezentantii companiilor si cei ai ONG-urilor prezente in sala. Corneliu Cojocaru (BCR, Director de Comunicare) spune ca fiecare ar trebui sa ne facem datoria de cetatean corporativ, inclusiv ONG-urile.
16:10: A inceput ultima dezbatere de la European CSR Lessons - Care trebuie sa fie relatia companiilor cu societatea si comunitatile locale? , moderata de Dan Dumitrescu (Coordonator, Civika).
15:15: De la o discutie despre femei la una despre ciocolata: Alan Knight (Tayler Knight, Principal) vorbeste acum despre eforturile pe care le-a facut Cadbuy pentru bunastarea comunitatilor rurale de unde isi cumpara cacao.
15:00: Elaine Cohen ne vorbeste despre o campanie curajoasa de constientizare asupra fenomenului prostitutiei desfasurata de Comme il Faut, care a incurajat clientele sa aduca sutiene vechi in schimbul unora noi.
14:45: Elaine Cohen (BeyondBusiness, CEO) vorbeste despre o companie din industria modei (Comme ll Faut) care si-a propus sa faca mai mult decat sa vanda cosmetice: sa schimbe perceptia femeii in societate.
14:15: Delphine Jegoudez (France Telecom Orange Group, Stakeholder Dialogue Manager) explica ce inseamna pentru Orange dialogul cu stakeholderii sai: parteneri, clienti, angajati, furnizori, distribuitori, autoritati (internationale si locale) si societatea civila.
13:45: A inceput a doua sesiune de prezentari. Marie-Helene Ametsreiter (OMV Group, Head of Corporate Sustainability) ne vorbeste despre cum isi implica Grupul OMV angajatii in actiuni de stakeholder engagement si cum ii motiveaza pentru a-si intelege si pune in aplicare responsabilitatile.
13:05: Elena Serban vorbeste acum despre programul Vodafone Voluntar de profesie si le explica ONG-urilor din sala cum sa procedeze pentru a atrage voluntari.
13:00: In Vodafone, CSR-ul e impartit in doua: CR , despre care a vorbit ieri Andreea Galeta (Project Manager CSR, Vodafone Romania) si S , -implicare sociala, reprezentat azi de Elena Serban, Director General, Fundatia Vodafone.
12:45: Programul de granturi Raiffeisen Comunitati a aratat ca cele mai multe probleme in a obtine finantari le au organizatiile mici, care au proiecte mici, dar foarte eficiente.
12:35: E foarte important pentru ONG-urile si grupurile informale sa inteleaga caror companii sa li se adreseze, subliniaza Corina Vasile.
12:35: Corina Vasile (Raiffeisen Bank, Directoare de Comunicare si Relatii Publice) vobeste despre programul de granturi Raiffeisen Comunitati : In proiectele noastre, ne orientam spre parteneriate pe termen mediu si lung.
12:25: Pentru ca un proiect de CSR sa fie considerat unul de succes, trebuie sa poate fi replicat mai departe, spune Andreia Cucu la finalul prezentarii GSK.
12:15: Mihaela Marin (Communication Manager la Salvati Dunarea si Delta) prezinta concluziile proiectului de evaluare a starii de sanatate a copiilor din Delta Dunarii, desfasurat in parteneriat cu GSK Romania.
12:10: Inainte de a dezvolta strategia de CSR in Romania, GSK a identificat cele mai mari nevoi, apoi a stabilit trei piloni principali: sanatatea pentru toti, comportamentul etic, oamenii si comunitatile.
12:00: Andreia Cucu (GlaxoSmithKline, Central Europe Communications Lead, PR Communication Manager GSK Romania) a anuntat ca anul acesta, GSK Romania va lansa primul raport de CSR pentru activitatile de la noi din tara.
11:50: Andrea Brbaklic subliniaza si ea importanta parteneriatului cu comunitatile locale. Pentru proiectul Centrifuga , Erste a lucrat cu grupuri formale si non-formale, dar si cu reprezentanti institutionali.
11:40: Andrea Brbaklic (Erste Bank Serbia, Communication Division and HR Division Executive Director) vorbste acum despre un proiect al Erste Bank Serbia numit Centrifuga , prin care banca incurajeaza proiecte culturale in provinciile in care are operatiuni.
11:30: Explicand modul in care Petrom s-a implicat in comunitatile in care activeaza, Mona Nicolici subliniaza importanta de a avea oameni in acele comnunitati, pentru ca nu ai cum sa intelegi o comunitate stand acasa, la televizor.
11:20: Mona Nicolici (Petrom, Community Relations Social Affairs Manager) deschide primul panel cu o lectie invatata de-a lungul activitatii sale de CSR: sustenabilitatea nu poate fi obtinuta decat prin crearea de valoare comuna, iar inovatia si cresterea sanatoasa a unui business trebuie sa tina cont de comunitatea in care activeaza.
11:00: A inceput a doua zi de conferinte la European CSR Lessons. Astazi discutam despre implicarea companiilor in dezvoltarea comunitatii. Ziua 1: 15 mai
16:15: A inceput dezbaterea cu tema Lectia crizei economice: poate exista profit sau progres tehnologic fara responsabilitate? , moderata de Liviu Mihaiu.
15:30: John Aston (AstonEco Management, President): afacerile inseamna societate, ideea ca poti sa diferentiezi intre ele uita de unde a plecat ideea de afacere.
15:20: Angela Galeta (Project Manager CSR, Vodafone Romania) vorbeste acum despre solutia de telemedicina dezvoltata de Vodafone Romania special pentru SMURD, un sistem care permite transmiterea de date medicale in timp real.
15:15: Vorbind despre impactul Vodafone, Laura Crow a spus ca serviciile de telefonie mobila acopera in prezent 90% din populatia lumii, mai mult decat cea acoperita de retele electrice.
15:05: Laura Crow (Vodafone Group, Sustainability Analyst, External Affairs) vorbeste acum despre relatia dintre Vodafone si serviciile medicale, prin dezvoltarea de servicii mobile health .
15:00: Conform viziunii grupului Unicredit, drepturile omului intr-o institutie financiara cuprind doua aspecte: un impact direct (relatia cu colegii angajati) si unul indirect (relatiile cu furnizorii, finantarile acordate clientilor, si impactul asupra comunitatii).
14:50: O institutie financiara nu are doar responsabilitati din punct de vedere economic, dar si din punct de vedere al consecintelor pe care finantarile noastre le au asupra mediului inconjurator si al comunitatii, ne spune Sebastian Marcusanu.
14:40: Sebastian Marcusanu (UniCredit Group, Manager, Corporate Sustainability) ne vorbeste acum despre relatia dintre domeniul financiar si drepturile omului.
14:30: In cel de-al doilea studiu de caz, Esther Hougee (Sustainalytics, Director, Research Products Europe) vorbeste despre investitii responsabile si despre industria de cacao.
14:10: Concluziile primului an al programului desfasurat de BCR au aratat ca exista o deschidere mai ales din partea ONG-urilor de a imbina aspectele sociale cu cele economice, dar ca echilibrul intre acestea nu e foarte stabil. De asemenea, experienta in domeniul afacerilor provine in special din zona de productie si mai putin din cea de marketing, iar intelegerea pietei este destul de slaba.

14:05: Decizia de creditare a unei intreprinderi sociale de catre BCR are in vedere urmatoarele criterii, spune Georgiana: impactul social sa fie demonstrabil, afacerea sa fie sustenabila iar relatia dintre impactul social si afacere sa fie foarte clara.

13:55: Georgiana Mirela Mincu ne explica ce intelegem prin afaceri sociale: intreprinderi care conduc la rezolvarea unei probleme sociale, au o abordare de business, iar profitul este folosit in scop social.

13:43: A inceput cel de-al doilea panel. Primul speaker, Georgiana Mirela Mincu (BCR, Specialist Relatii Comunitare) vorbeste despre afaceri sociale si prezinta concluziile primului an de derulare a programului pilot de finantare a intreprinderilor sociale desfasurat de BCR.
12:55: Cum pot companiile sa devina mai sutenabile? Barbara Janker ne spune ca fie pot lansa un produs verde, isi pot reduce impactul de carbon in propriile operatiuni sau pot include criterii ecologice in portofoliul lor de investitii, cum face Allianz, una din companiile cu care WWF colaboreaza.
12:50: De ce au nevoie companiile de WWF? Pentru ca vor sa devina mai sustenabile, dar nu stiu de unde sa inceapa, pentru ca nu au expertiza in biodiversitate si, in unele cazuri, pentru ca au nevoie de o abordare noua, care poate veni din exterior.
12:40: Ultimul vorbitor din panelul 1 vine din zona societatii civile. Barbara Janker (WWF International, Corporate Partnerships, Austria Eastern Europe) ne prezinta perspectiva unui ONG privind colaborarea cu mediul business pentru reducerea impactului asupra mediului.
12:20: Aglaia Ntili (Centre for Sustainability Excellence, Global Training and Partnerships Manager) ne vorbeste acum despre primul ulei cu amprenta de carbon zero din lume si primele magazine cu amprenta zero din Cipru.
11:45: A inceput cel de-al doilea studiu de caz. Ingo Nissen (Sonae Sierra, Managing Director) vorbeste despre centre comerciale sustenabile. Central LOOP5 din Germania, de exemplu este primul mall din lume care si-a neutralizat complet emisiile de CO2.
11:35: Karl Resel subliniaza faptul ca amprenta de apa nu tine doar de procesele de fabricatie, ci de tot lantul de aprovizionare. Astfel, pentru o sticla de Coca- Cola de un litru se consuma 70 litri pe parcursul intregului proces de productie.
11:20: Laura Sgarcitu (Coca Cola HBC Romania) si Karl Resel (Denkstatt Austria) deschid studiile de caz si aduc in prim plan o resursa vitala atat pentru afacerea Coca-Cola, cat si pentru umanitate, in general: apa.
11:15: a inceput primul panel din prima zi de conferinte, in care se va vorbi despre reducerea impactului de mediu.

Asteptam comentariile voastre! ]]> <![CDATA[ Stire: ARC organizeaza a noua editie a Conferintei de Atragere de Fonduri ]]> http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/arc-organizeaza-a-noua-editie-a-conferintei-de-atragere-de-fonduri.html 2012-05-08T13:01:24Z
Inscrierile se pot face pana pe 15 mai, prin completarea unui formular disponibil pe site-ul ARC.

Evenimentul reuneste experti in fundraising, specialisti in relatii publice, directori si presedinti ai organizatiilor neguvernamentale, reprezentanti din sectorul business si experti internationali in atragere de fonduri. Acestia vor vorbi despre tendintele actuale ale atragerii de fonduri in comunitate.

Editia din anul acesta are ca tema Noi mecanisme de atragere de fonduri si include ateliere structurate in jurul unor teme precum:
Donatii prin Debit Direct - Cum ar putea functiona pentru organizatia ta? Cum merg campaniile regionale de debit direct? - Roland Csaki (WWF International). Acest atelier va prezenta participantilor acest nou mecanism, care din iunie 2012 va fi disponibil si in Romania, cu ajutorul ARC si a sase banci partenere. Cum sa faci fotografii care vorbesc pentru tine - Voicu Bojan (fotograf freelancer) Intalniri-fulger cu instrumente de comunicare online - Monica Tomus (ARC) si Alex Cioflica (designer si dezvoltator web) Povesti pentru bani, bani pentru fapte - Cum gandesti mesajul de atragere de fonduri? -Sorin Tranca (Friends Advertising) Cum transformi NU! in Da, cat? in 6 luni! - Madalina Marcu (ARC) si Cristiana Ionescu (Dreamcatchers) Managementul informatiilor - Fa ordine in haos! - Monica Tomus (ARC) si Georgiana Ilie (United Way) Campanii de donatii prin SMS - Ciprian Dragomir (Fundatia Mereu Aproape) Evenimente speciale sportive - Teodora Palarie (Viitor Plus), Dana Stoica (Fundatia Comunitara Cluj) si Petruta Stanescu (Asociatia Hercules) Legislatie - Catalin Gheorghe (ARC) si Octavian Rusu (FDSC) De asemenea, ARC organizeaza o un concurs de vizualuri pentru atragere de fonduri. Participantii pot trimite pe adresa camelia.s@arcromania.ro cate un material vizual (afis, pliant, macheta de presa, web banner, panou stradal etc) realizat pentru o campanie de atragere de fonduri organizata in trecut, dar nu mai veche de 5 ani.

Materialele pot fi trimise in format electronic si vor fi jurizate de catre Roland Csaki (fundraiser WWF International), Voicu Bojan (fotograf) si Sorin Tranca (Managing Partner Friends Advertising).

Mai multe detalii despre conferinta sunt disponibile pe site-ul ARC sau la adresa: camelia.s@arcromania.ro (telefon 0720 036 844).


Material realizat de Andreea Giuclea, Redactor ResponsabilitateSociala.ro. ]]> <![CDATA[ Stire: European CSR Lessons 2012 isi prezinta speakerii ]]> http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/european-csr-lessons-2012-isi-prezinta-speakerii.html 2012-05-06T00:00:00Z
Pe parcursul a doua zile, 13 invitati straini si 6 din Romania vor prezenta studii de caz si experiente inspirationale din spatiul european si din tara noastra. De asemenea, vor avea loc doua dezbateri despre cele mai fierbinti preocupari din domeniului CSR. In contextul noului pachet de politici anuntat de Comisia Europeana in octombrie 2011, invitatii nostri ne vor ajuta sa aflam daca Mai poate exista profit sau progres tehnologic fara responsabilitate? si Care trebuie sa fie relatia companiilor cu societatea si comunitatile locale? .

Speakerii sunt persoane cheie din companiile multinationale partenere sau consultanti de top, din 10 tari: Marea Britanie, Franta, Germania, Italia, Austria, Olanda, Irlanda, Israel, Grecia, Serbia:

Marie-Helene Ametsreiter (OMV Group, Head of Corporate Sustainability) Delphine Jegoudez (France Telecom Orange Group, Stakeholder Dialogue Manager) Laura Crow (Vodafone Group, Sustainability Analyst External Affairs) Andrea Brbaklić (Erste Bank Serbia, Communication and HR Executive Director) Sebastian Marcusanu (UniCredit Group, Manager Corporate Sustainability) Elaine Cohen (BeyondBusiness, CEO) John Aston (AstonEco Management, President) Alan Knight (Tayler Knight UK, Principal) Karl Resel (denkstatt Austria, Head of Corporate Sustainability) Barbara Janker (WWF International, Corporate Partnerships Austria CEE) Mona Nicolici (Petrom, Head of Community Relations Social Affairs) Corina Vasile (Raiffeisen Bank, Directoare de Comunicare si Relatii Publice) Andreia Cucu (GlaxoSmithKline, Central Europe Communications Lead) Laura Sgarcitu (Coca-Cola HBC Romania, Public Affairs Communication) Georgiana Mirela Mincu (BCR, Specialist Relatii Comunitare) Elena Serban (Fundatia Vodafone, Director General) Aglaia Ntili (Centre for Sustainability Excellence, Global Training and Partnerships Manager) Ingo Nissen (Sonae Sierra, Managing Director) Esther Hougee (Sustainalytics, Director Research Products Europe)
Pe site-ul evenimentului gasiti detalii despre experienta profesionala a invitatilor (Vorbitori) si despre studiile de caz pe care le vor prezenta (Program).

Despre inscrieri
Daca faceti parte dintr-o companie si vreti sa participati la eveniment sau sa le oferiti angajatilor dumneavoastra aceasta oportunitate, va invitam sa achizitionati un pachet de participare corporate, urmand pasii din pagina de Inscrieri.

Daca faceti parte dintr-un ONG, dintr-o institutie media sau una academica, puteti completa Formularul de aplicatie pentru o invitatie gratuita din pagina de Inscrieri. Este necesar sa ne explicati, in cateva randuri, modul in care puteti populariza studiile de caz prezentate in cadrul evenimentului.

Daca sunteti un blogger activ, va intereseaza domeniul CSR si vreti sa deveniti Blogger Partener al evenimentului, va invitam luati legatura cu echipa noastra (Monica Marincas).

Despre European CSR Lessons 2012
European CSR Lessons este un eveniment organizat de ResponsabilitateSociala.ro in parteneriat cu o serie de companii multinationale din Romania, pe 15 si 16 mai 2012. Fiecare partener va invita cate un profesionist strain, dintr-o tara europeana. Acesta va prezenta un studiu de caz exceptional despre o initiativa pe care a derulat-o, apoi va intra in dialog cu publicul despre situatia domeniului CSR din tara lui si din Europa. Totodata, companiile partenere vor prezenta initiative locale de succes, prin care au schimbat in bine viata societatii romanesti.

Evenimentul beneficiaza de sustinerea urmatorilor parteneri media: Ziarul Financiar, Business Magazin, Gandul.info, Mediafax, Europa FM, TVR, Elevate, Pheonix Media si Comunicatedepresa.ro.

Detaliile despre agenda, speakeri si conditii de participare sunt disponibile pe site-ul evenimentului.


]]> <![CDATA[ Stire: Invitatii Galei Societatii Civile vorbesc despre strategiile de CSR ale companiilor romanesti ]]> http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/invitatii-galei-societatii-civile-vorbesc-despre-strategiile-de-csr-ale-companiilor-romanesti.html 2012-05-04T13:45:18Z
Va prezentam mai jos cateva din cele mai importante idei din interviurile realizate cu reprezentanti ai Grupului Rompetrol, Vodafone Romania, Coca-Cola HBC Romania, GlaxoSmithKline Romania si Carpatcement Holding S.A.


Laura Sgarcitu, Specialist Programe Comunitare - Coca-Cola HBC Romania

Momentul de cotitura a fost in 2007, cand grupul Hellenic a adoptat dezvoltarea durabila ca parte a strategiei de afaceri. In acel moment, proiectele de implicare in comunitate s-au orientat, atat la nivel de grup cat si in Romania, catre dezvoltarea societatii civile. Apoi, in 2010, ne-am dat seama ca indicatorul de performanta al unui proiect trebuie sa fie sustenabilitatea lui si nu e suficient sa curatam o albie de rau, ca anul urmator sa fie iar poluata.

{youtube}DF3MLOZckh4{/youtube}


Andreia Cucu, PR Communication Manager - GSK Romania si Communication Lead Europa

Credem ca implicarea inseamna mai mult decat donatii financiare, de accea, de-a lungul anilor, am donat echipamente, expertiza pe partea medicala si de comunicare si, poate cel mai important, timpul oamenilor, angajati ai GSK. De la an la an, acestia au o deschidere tot mai mare catre voluntariat si incep sa vina ei catre noi sa ne intrebe cum pot ajuta.

{youtube}O491e1D4Wtc{/youtube}

Alexey Golovin, Director Marketing si Comunicare - Grupul Rompetrol

Din momentul achizitiei Rompetrol de catre KazMunayGaz, CSR-ul a devenit o parte integranta a misiunii noastre, o componenta a strategiei pe termen lung si a vietii de zi cu zi. Ca o analogie, CSR-ul este o scena unde compania isi poate demonstra atibutele, valorile, rata de succes, cultura organizationala si grija fata de oamenii din afara organizatiei. Asta facem si asta ne-am asumat.

{youtube}TRzfcKt8Gwk{/youtube}


Florina Tanase, Senior Director Regulatory, Legal and Corporate Affairs - Vodafone Romania

Vodafone este implicat in viata societatii civile de 14 ani, prin intermediul Fundatiei Vodafone, iar directiile principale de actiune sunt sanatatea, educatia si prevenirea abandonului familial. Pana in prezent, investitia Fundatiei Vodafone in proiecte sociale depaseste suma de 13 milioane de euro.

{youtube}1aaxxsRIrRQ{/youtube}


Bogdan Arnautu, Sef Departament Comunicare - Carpatcement Holding S.A.

Ne implicam in proiecte care sustin dezvoltarea comunitatilor locale si initiativele societatii civile pentru ca vrem sa crestem business-ul intr-un mod etic, sustenabil si responsabil fata de mediu si societate. Credem ca dezvoltarea sustenabila a societatii romanesti poate fi posibila doar printr-un strans parteneriat intre mediul privat si societatea civila.

{youtube}aUzB2Yh6Tpc{/youtube}


]]> <![CDATA[ Stire: Vodafone adauga o eticheta ecologica telefoanelor sale ]]> http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/vodafone-adauga-o-eticheta-ecologica-telefoanelor-sale.html 2012-05-04T09:09:38Z
Procesul de evaluare este auditat de catre KPMG si ia in calcul doua componente:
evaluarea produsului, care reflecta impactul pe care telefonul in sine il are asupra mediului. evaluarea corporativa, bazata pe actiunile pe care producatorul de telefoane mobile le intreprinde in privinta durabilitatii, atat din punct de vedere ecologice, cat si sociale. Notarea se face in functie de punctajul obtinut in urma evaluarii a 162 de criterii. Dintre acestea, 106 vizeaza produsul, iar 56 iau in calcul activitatea producatorului. Printre criteriile care vizeaza produsul se numara procese ca: extragerea resurselor, productia, transportul, utilizarea si sfarsitul ciclului de viata. Evaluarea corporativa are ca principale criterii etica si gestiunea lantului de aprovizionare, prevenirea poluarii, modul de extragere a mineralelor si standardele muncii.


Punctajul furnizorului este stabilit de catre SKM Enviros, companie din Marea Britanie specializata in consultanta asupra durabilitatii,iar compania Bureau Veritas din Franta stabileste punctajul telefonului. In functie de aceste doua punctaje se calculeaza nota finala, din care punctajul produsului reprezinta 80%, iar cel corporativ 20%.

Prin eticheta Eco Scor, clientii pot afla in ce masura telefoanele pe care le folosesc afecteaza mediul inconjurator, pentru a lua decizii constiente.

Telefoanele sunt in curs de evaluare, iar punctajele obtinute de cele care au primit deja eticheta pot fi vazute pe site-ul Vodafone. Mai multe informatii despre metodologia dezvoltarii etichetei Eco Scor sunt disponibile intr-un document PDF care poate fi descarcat de pe site-ul Vodafone.


Material realizat de Andreea Giuclea, Redactor ResponsabilitateSociala.ro.

]]> <![CDATA[ Stire: La Fantana a lansat un dispozitiv de reducere a consumului de energie pentru watercoolere ]]> http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/la-fantana-a-lansat-un-dispozitiv-de-reducere-a-consumului-de-energie-pentru-watercoolere.html 2012-05-03T13:58:33Z
Din cele aproximativ 720 de ore ale unei luni, watercoolerul este folosit in medie 168 ore, deci doar 23% din timp (pentru o companie cu un program de lucru de 8 ore/ zi). Lasat peste noapte sau in week-end in stand-by, acesta consuma cat un bec de 70W/ora. Prin oprirea aparatului in aceste intervale de timp, companiile pot economisi mai mult de 70% din energie, adica aproximativ 4,8 euro pe luna.

Dispozitivul poate fi inchiriat lunar, platind 2 euro in plus la abonamentul prin care companiile inchiriaza watercoolerele La Fantana. Aceasta are in prezent peste 33.000 de clienti companii si institutii si 67.000 de watercoolere instalate la nivelul tarii.

Compania si-a informat clientii existenti despre noul produs si despre consumul de energie irosit de watercoolere prin intermediul agentilor, telefonic (atunci cand sunau pentru a face o comanda noua) dar si prin intermediul site-ului si al paginii de Facebook.

La Fantana va dona 10% din incasarile obtinute prin inchirierea dispozitivului Power Down pentru proiectele Asociatiei Sport pentru Viata. Aceasta a fost infiintata acum 6 ani de catre Gabriela Szabo, pentru a incuraja oamenii sa faca sport.

Proiectul desfasurat impreuna cu La Fantana se adreseaza copiilor din centre de plasament, din dorinta de a-i invata de mici importanta sanatatii si a miscarii, dar si dezvoltarea spiritului de echipa si de fair-play si integrarea sociala prin intermediul sportului.

Ana Gate, Marketing Manager La Fantana, spune ca ne dorim ca acesti copii sa capete incredere in ei si in ceea ce pot face in viitor.

Copiii din centrele selectate de asociatie vor participa la activitati si campionate sportive, la care se vor intalni cu alti sportivi campioni. Acestea au inceput in luna aprilie si se vor desfasura pe tot parcursul anului.


Material realizat de Andreea Giuclea, Redactor ResponsabilitateSociala.ro. ]]> <![CDATA[ Stire: Analiza: Edelman Good Purpose 2012 ]]> http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/analiza-edelman-good-purpose-2012.html 2012-05-03T09:07:57Z
Cercetarea a fost derulata la nivel global in ianuarie si februarie si a constat in interviuri online realizate pe un esantion de 8.000 de adulti din 16 tari.

Rezultatele arata ca, desi 87% dintre consumatorii globali cred ca o companie ar trebui sa puna interesele societatii pe un plan cel putin egal cu al intereselor de afaceri, mai putin de o treime dintre acestia considera ca afacerile abordeaza bine problemele sociale (28%).

Astfel, mai mult decat exercitarea licentei de a opera , companiile care isi propun sa fie in top in viitor trebuie sa mearga dincolo de imperativele operationale si sa-si castige licenta de a conduce . Asta inseamna mai mult decat sustinerea unei cauze sociale, inseamna intelegerea rolului de cetatean global si folosirea valorilor si resurselor organizatiei pentru a gasi noi solutii de rezolvare a problemelor societatii.

Alte concluzii ale studiului au aratat ca:
76% dintre consumatorii globali cred ca este acceptabil pentru companii sa sustina cauze sociale si, in acelasi timp, sa aiba profit. Numarul acestora a crescut cu 33% fata de 2008.


Atunci cand calitatea si pretul a doua produse sunt la acelasi nivel, cel mai important factor care influenteaza alegerea este scopul social, inaintea designului sau a inovatiei. La nivel global, gradul in care acest scop influenteaza decizia de cumparare a crescut cu 26% fata de 2008.

In unele tari, aceasta crestere a fost chiar mai mare: Japonia (100%), China (79%), Olanda si India (43%). Studiul a aratat ca in tarile cu economii in curs de dezvoltare rapida (precum China, India, Brazilia etc), implicarea in cauze sociale este mult mai mare decat in SUA sau investul Europei. Acelasi lucru se intampla si cu alegerile de cumparare bazate pe scopul social.


Pe langa increderea crescuta in brandurile responsabile social, aceasta atitudine din partea companiilor determina si o crestere a vanzarilor. Studiul arata ca 47% din consumatorii globali cumpara cel putin o data pe luna de la companiile care sustin cauze sociale (cu 47% mai mult decat in 2010).

In plus, pe langa decizia si actiunea de cumparare, consumatorii pot alege sa sustina brandul respectiv si in alte moduri:
72% ar recomanda un brand care sustine o cauza sociala 71 % ar ajuta un brand sa-si promoveze produsele si serviciile, daca in spatele acestora se afla o cauza 73% ar schimba brandurile, daca un brand similar ar sustine o cauza sociala


Intreaga prezentare a rezultatelor Edelman Good Purpose 2012 poate fi descarcata de pe site-ul Edelman.


Material realizat de Andreea Giuclea, Redactor ResponsabilitateSociala.ro. ]]> <![CDATA[ Stire: Siemens a lansat o competitie de dezvoltare urbana sustenabila ]]> http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/siemens-a-lansat-o-competitie-de-dezvoltare-urbana-sustenabila.html 2012-05-02T13:58:15Z
Acestia sunt incurajati sa realizeze, individual sau in echipe de maxim 3 membri, un filmulet de 2-4 minute in care sa identifice acele zone urbane care joaca un rol important in oras, sa prezinte factorii care le pot afecta si sa propuna scenarii pentru dezvoltarea lor sustenabila.

Filmuletul trebuie sa raspunda la cateva intrebari:
Care considerati ca este sufletul orasului vostru? Ce rol joaca acest loc in oras/pentru voi? Care considerati ca sunt factorii care ii pot afecta dezvoltarea? Care credeti ca e solutia pentru dezvoltarea sustenabila a acestui loc? In perioada 15 aprilie 15 mai, concurentii sunt incurajati sa posteze filmul pe site-ul 220.ro, alaturi de o descriere a povestii acestuia. La final, un juriu format din experti Siemens, specialisti in dezvoltare urbana si reprezentanti ai societatii civile vor decide castigatorii.

Valoarea premiilor acordate este urmatoarea: Premiul I - 1000 euro, Premiul II - 750 euro si Premiul III - 500 euro. De asemenea, vor fi oferite si premii speciale, constand in biciclete si role.

Mai multe detalii despre concurs si filmele participante pot fi gasite pe 220.ro si pe pagina de Facebook a concursului.

Cristian Secosan, Director General al Siemens SRL, spune ca prin aceasta competitie se incearca stimularea tinerilor pentru a veni cu solutii pentru dezvoltarea oraselor: Accentul nu cade pe tehnologii, ci pe modul in care solutiile inovatoare de dezvoltare urbana ne pot influenta calitatea vietii de zi cu zi si modul in care ne raportam la orasele in care locuim.

Viitorul oraselor, in ochii tinerilor
Un sondaj online realizat de Siemens in aprilie, pe un esantion de 1.506 respondenti cu varste cuprinse intre 18 si 25 de ani din mediul urban a aratat ca 67% dintre acestia vor sa paraseasca orasul in care locuiesc in prezent catre alte orase care ofera o calitate mai buna a vietii. In topul acestora se numara Bucuresti (21.05%), Cluj-Napoca (18.46%) si Brasov (15.41%).

In opinia tinerilor, principalele probleme ale oraselor in care locuiesc sunt: lipsa oportunitatilor de munca sau de studii (18.39%), costurile crescute pentru locuit (14.86%), traficul congestionat (13.33%), curatenia (12.4%) si cladirile urate si nesigure (12.09%). Parcurile si zonele verzi sunt cele mai apreciate aspecte din orasele lor.

In ceea ce priveste posibile solutii pentru imbunatatirea calitatii vietii in orasele din Romania, tinerii au enumerat:
extinderea zonelor verzi (20.07%) infrumusetarea si modernizarea cladirilor (19.12%) solutiile de planificare urbana sustenabila (16.02%).

Material realizat de Andreea Giuclea, Redactor ResponsabilitateSociala.ro.

]]> <![CDATA[ Articol: INTERVIU Elaine Cohen: 'Sustenabilitatea e un drum lung, nu o excursie de o zi' ]]> http://www.responsabilitatesociala.ro/editoriale/interviu-elaine-cohen-sustenabilitatea-e-un-drum-lung-nu-o-excursie-de-o-zi.html 2012-05-02T10:17:33Z I: Ca CEO al unei firme de consultanta, lucrati cu companii care incearca sa aiba o dezvoltare sustenabila. Care sunt principalele sfaturi pe care le oferiti?
Sustenabilitatea este un efort pe termen lung si trebuie sa urmeze o strategie potrivita fiecarei afaceri in parte. Astfel ca sfatuim companiile sa priveasca la rolul lor mai larg in societate si la modul in care performanta lor in sustenabilitate este pozitionata in contextul contributiei lor la o lume mai buna. Le indemnam sa-si raspunda la intrebarea: ce este diferit in lume ca urmare a performantei noastre de sustenabilitate?

De asemenea, incurajam companiile sa se asigure de faptul ca includ toti angajatii si partenerii externi, pentru ca dezvoltarea durabila functioneaza cel mai bine atunci cand formeaza o cultura integrata in afacere si este realizata in parteneriat. Le mai sfatuim sa raporteze cat mai onest si mai transparent, intr-un mod care sa permita stakeholderilor sa evalueze cu adevarat imactul activitatii lor. In cele din urma, le sfatuim sa fie realiste si autentice, si sa accepte faptul ca se afla pe un drum care se intinde de-a lungul multor ani si nu o excursie de o zi.

I: Cum vedeti etapa actuala in care se afla responsbilitatea sociala corporativa? Care sunt principalele provocari?
La nivel global, cred ca sustenabilitatea se afla intr-o etapa dinamica si se indreapta care o intelegere de ansamblu a conceptului. In loc de a incerca doar sa fim buni sau sa facem bine , incepem sa realizam ca sustenabilitatea este un mod de a face afaceri, nu doar un proiect derulat in cadrul companiei. Astfel, companile incep acum sa vada ca pot sa faca bani prin sustenabilitate, ceea ce inseamna ca incep sa caute aspectele prin care pot crea valoare ( shared value ),prin diferite modele de business.

De asemenea, in multe tari, reglementarile devin tot mai aspre, iar resursele tot mai scumpe. Companiile realizeaza ca bilantul lor financiar poate fi afectat in mod semnificativ de interventiile guvernamentale precum impozitarea carbonului, a apei sau costurile de depozitare a deseurilor. Si, in cele din urma, instrumentele online sunt tot mai folosite pentru a interactiona cu stakeholderii si a obtine feedback din partea acestora.

I: BeyondBusiness este o firma din Israel care lucreaza cu clienti locali si internationali. Din acest punct de vedere, credeti ca unele regiuni sunt mai deschise catre CSR, exista diferente culturale in privinta abordarii fata de responsabilitatea sociala?
In mare, abordarea fata de sustenabilitate este determinata mai degraba de marimea si natura globala a unei afaceri decat de localizare. Astfel, companiile globale care conduc drumul spre sustenabilitate si care opereaza in acelasi mod in fiecare piata pe care sunt prezente sunt cele mai deschise. Acest lucru estompeaza diferentele locale si culturale. Companiile locale din fiecare piata sunt influentate de standardele stabilite de companiile de top, deoarece de multe ori sunt furnizori pentru acestea. Microsoft, P G si Wal-Mart, de exemplu, cer furnizorilor lor sa raporteze asupra performantei de sustenabilitate.

Totusi, intr-un sens mai general, exista cateva diferente de cultura si focalizare, in functie de specificul sectorului business si de perceptia asupra dezvoltarii durabile din fiecare zona. De exemplu, companiile locale din tarile cu economii in curs de dezvoltare sunt in principal axate pe respectarea regulilor si acorda o atentie sporita calitatii, sigurantei si respectarii standardelor de catre angajati, in timp ce isi concentreaza eforturile pe acele aspecte ale dezvoltarii durabile care le vor aduce avantaje financiare pe termen scurt, precum economia de energie sau de materie prima.

In unele tari, precum India, dezvoltarea durabila este legata mai mult de cetatenie si activitati de filantropie. In alte tari, precum Japonia, este foarte sistematica si condusa de standarde de calitate, in timp ce in tari precum Africa, tine mai mult de egalitate sociala si obtinerea de drepturi.

I: Oferiti in acelasi timp si consultanta asupra raportarii. Cat de important este pentru o companie sa fie transparenta asupra activitatilor de CSR?
Cred ca transparenta este un catalizator pentru performanta. Chiar procesul de redactare a unui raport de sustenabilitate determina o companie sa se confrunte cu probleme din cadrul activitatii sale care poate nu au mai fost abordate in acelasi mod inainte. Se pun intrebari noi si trebuie luate masuri noi. In acelasi timp, un angajament public cu privire la obiectivele si planurile de actiune aduce o presiune mai mare de a le indeplini decat daca acestea sunt comunicate doar intern. In plus, raportul de sustenabilitate este un motiv de mandrie pentru angajati si ajuta la implicarea acestora.

Astfel, majoritatea companiilor vad raportarea ca un instrument care ajuta la definirea nivelurilor de performanta, la setarea obiectivelor, la implicarea angajatilor si la progres, per ansamblu.

In plus, bineinteles, transparenta sta la baza unei relatii de incredere cu stakeholderii. Cercetarile au aratat ca cititorii rapoartelor de sustenabilitate au mai multa incredere in companie, chiar daca raportul nu are cea mai buna calitate. De multe ori, raportul de sustenabilitate e singurul loc in care compania isi poate spune propria poveste.

I: Cu ce provocari va confruntati cand incercati sa convingeti companiile despre importanta raportarii de CSR?
Tot mai mult, nu mai incercam sa le convingem , ci le ajutam sa inteleaga cum si de ce o strategie de afaceri sustenabila este atat in beneficiul afacerii, cat si al societatii si planetei. Iar raportul de sustenabilitate este parte din aceasta discutie.

Totusi, inca investim mult timp si energie in incercarea de a dezvolta gradul de constientizare al pietei si facem acest lucru prin articole, conferinte si colaborarea cu diferite grupuri corporate. Pentru ca transparenta prin Internet este si ea influentata de prezenta unui raport de sustenabilitate, am inceput in 2009 o iniativa numita Transparency Index , prin care evaluam si publicam o clasificare a transparentei website-urilor companiilor publice de top din diferite piete din lume, pentru a vedea in ce mod acestea reflecta problemele de sustenabilitate intr-un mod accesibil prin intermediul platformei lor web.

In primii ani ne-am concentrat doar pe piata din Israel dar acum, in parteneriat cu Centrul pentru Dezvoltare CSR din Ucraina, extindem acest index la nivel global si il vom lansa in acest an.

In general, companiile care se afla deja pe drumul catre sustenabilitate sunt mai deschise catre raportare, deoarece au inteles ca transparenta este o parte inseparabila a procesului in ansamblu. Si, de multe ori, ele se afla sub presiunea clientilor sau a competitiei.

I: Sunteti autoarea cartii CSR for HR: A Necessary Partnership for Advancing Responsible Business Practices . Ce rol joaca departamentul de HR in stabilirea unei strategii de CSR?
Dezvoltarea durabila bine facuta necesita schimbarea culturii de afaceri, iar functia de HR are cunostintele de specialitate si abilitatea de a conduce procesele de schimbare a culturii organizationale. Pentru a integra sustenabilitatea, managementul resurselor umane (MRU) trebuie sa aiba o perceptie clara asupra contributiei aduse de implicarea angajatilor la livrarea unui plan global de afaceri durabile. Multe procese de MRU sunt legate in mod inextricabil de teme de sustenabilitate - recrutarea, diversitatea si incluziunea, siguranta, sanatatea si bunastarea.

In acelasi timp, MRU poate aduce un plus de profit. Programele de bunastare, de exemplu, aduc o recuperare a investitiei de pana la patru ori mai mare, prin productivitatea crescuta a angajatilor, reducerea costurilor de sanatate si a primelor pentru asigurari si reducerea absenteismului. Din pacate insa, multi manageri de resurse umane inca nu inteleg asta.

I: Din experienta dvs, ne puteti spune cum pot companiile sa devina mai sustenabile? Admirati anumite companii pentru abordarea lor?
In primul rand, companiile trebuie sa ia decizia de a-si defini o strategie clara, care sa intregreze gandirea sustenabila in procesele de business si sa-si defineasca rezultatele dorite.

Astfel, nu pot sa ignor Unilever ca o companie care a facut declaratii curajoase cu privire la sustenabilitate, decupland impactul de mediu de cresterea afacerii si incercand sa determine schimbari de comportament in randul consumatorilor. De asemenea, au un CEO foarte vocal, care subliniaza importanta acestei abordari si care are o influenta importanta.

Sunt multe alte companii pe care le admir, de la corporatii globale la afaceri mai mici, locale, din diferite tari. Cateva exemple sunt Pepsico, Marks and Spencer, BT, Novo Nordisk, GlaxoSmithKline, Intel, IBM, Microsoft, Walt Disney, Vodafone, Telefonica din Spania, Westpac Bank din Australia, Kesko din Finlanda, Natura Cosmeticos din Brazilia, Novus International din U.S, Netafim din Israel. Cateva din ele sunt clientii mei, dar toate dau dovada de leadership in domeniul sustenabilitatii in feluri diferite.

Insa cred ca este important sa nu incercam sa reducem sustenabilitate la o singura valoare. Sustenabilitatea este un set complex de factori si nicio companie nu este perfecta in totalitate. Dar cat timp incearca se se autodepaseasca pentru a face atat cat poate din punctul in care se afla si realizeaza progrese vizibile, atunci acest lucru este de admirat.

I: Cum vedeti evolutia si viitorul responsabilitatii sociale corporative?
Este de dezbatut daca CSR-ul sau sustenabilitatea vor ramane o functie distincta a afacerilor sau daca vor fi absorbite in componenta fiecarei afaceri si vor deveni parte din responsabilitatile generale ale managerilor. Nu cred ca aceasta ultima abordare va functiona.

Cred ca sustenabilitatea va fi mereu necesara oricarei afaceri, actionand ca un ghid si un set de verificari si bilanturi. Cred ca devine o profesie importanta, care va avea propria voce si contributie la dezvoltarea unei strategii sustenabile de succes.

Bineinteles, ea devine parte din rolul fiecaruia, dar fara leadership nicio functie a business-ului nu are impact. Asa cum companiile au absorbit calitatea ca un mod de lucru, dar inca exista un manager al calitatii in majoritatea companiilor, la fel, sustenabilitatea nu poate supravietui fara o conducere strategica distincta, in cadrul business-ului.

In anii urmatori, cred ca vom vedea mai multe reglementari, in special in ceea ce priveste transparenta si raportarea, astfel ca numarul companiilor care vor avea rapoarte de sustenabilitate va creste substantial. Ca urmare, va fi creat un nou prag competitiv pentru toate companiile de peste tot. Cele care nu vor lua parte la aceasta miscare vor pierde teren si vor deveni exceptia. Asa ca, pentru acele companii care inca nu sunt hotarate asupra dezvoltarii durabile, acum este momentul!

In Romania cred ca exista oportunitati masive, cu o economie in curs de dezvoltare si o prezenta tot mai puternica in Europa si in lume. Acum e momentul pentru companiile din Romania sa se alinieze la practicile conducatoare in domeniul afacerilor si sa devina mai proeminente in adoptarea unor abordari sustenabile.


Interviu realizat de Andreea Giuclea, Redactor ResponsabilitateSociala.ro.
]]> <![CDATA[ Articol: CSR-ul este periculos! ]]> http://www.responsabilitatesociala.ro/editoriale/csr-ul-este-periculos.html 2012-05-01T19:53:17Z
Cuvintele creaza realitatea. Si tot ele pot sta in calea crearii realitatii. Cuvintele au putere si dicteaza direcţia in care ne concentram atentia sau nu.

O zona in care multe cuvinte sunt aruncate in nestire este cea a beneficiilor pe care CSR-ul si comportamentul orientat catre sustenabilitate le aduc afacerilor.

Oare ar trebui sa ne concentram pe cum contribuie comportamentul responsabil la succesul afacerilor, sau pe cum contribuie afacerile la o lume sustenabila?

Va propun o mica analogie: o masina trece printr-o revizie tehnica periodica la fiecare cativa ani, dupa ce inainte a obtinut avizul de productie, in urma unei verificari minuţioase, pentru a ajunge pe şosele. Scopul inspectiei si al reviziei masinii este acela de a ne asigura ca ajungem, in condiţii de siguranta, pentru oameni si mediu, din punctul A in punctul B. In mod similar, afacerile trec prin revizii inainte sa fie incepute si sunt supuse testelor periodice pe masura ce avanseaza pe drumul lor; dar unde duce drumul lor?

La o privire mai atenta, masinile si-au imbunatatit in mod semnificativ performanta de a ajunge in siguranta si in mod eficient din punctul A in punctul B, desi multi le critica inca pentru progresul lent asociat impacturilor lor, spunand ca inca se plaseaza in epoca de piatra a unei solutii sustenabile pentru nevoile de transport ale societatii. Cu toate acestea, nimeni nu s-ar gandi vreodata sa puna la indoiala contributia sigurantei si eficientei unei masini pentru industrie: este o evidenta faptul ca o masina trebuie sa fie sigura pentru ca industria producatoare de masini sa infloreasca.

Si totusi o masina are un impact relativ mic asupra societatii in comparatie cu restul afacerilor (sau a -face -rilor) pe care le operam zi de zi. Atunci de ce pierdem inca timp in dezbaterea despre contributia sustenabilitatii la succesul unui business, in loc sa o tratam ca pe ceva normal? Nu ne este oare clar ca, in anul in care populatia lumii a depasit 7 miliarde de oameni si multe sisteme financiare si naturale se gasesc sub stres extrem din cauza modului in care ne operam activitatile, sustenabilitatea este o centura de siguranta in fata greutatilor fara precedent care ne afecteaza pe noi si le vor afecta pe generatiile urmatoare?

Intr-adevar, s-ar putea sa fi trecut deja timpul ca noi sa ne putem accelera putin performantele intelectuale pentru a dezvolta sustenabilitatea propriilor noastre actiuni. Nu este vorba despre o stiinta complicata, ci despre onestitatea fiecaruia dintre noi in ceea ce priveste consecintele economice, sociale si de mediu ale fiecarei decizii pe care o luam pe masura ce ne derulam activitatile. Este vorba despre a ne folosi intelectul si inteligenta emotionala un pic mai mult, si despre a cere contributia altora pentru a putea lua decizii informate; este vorba despre abilitatile de a construi relatii care fac posibil feedback-ul real, eficient si in timp util si despre colaborarea care conduce catre rezultate sustenabile.

Deci de ce este CSR-ul periculos?
Este periculos pentru ca ne-a permis sa procrastinam pentru mai mult de 10 ani. Ne-a permis sa gandim ca totul este bine daca adaugam pur si simplu un department de CSR, daca facem programe de CSR sau scriem rapoarte de CSR si livram discursuri despre CSR. Ne-a permis sa spunem ca profitul este un lucru negativ dar ca poate deveni pozitiv daca afacerile dau ceva inapoi societatii . Ne-a permis sa continuam sa ne subminam economiile si sa imbracam practicile iresponsabile in practici acceptabile. Si, cel mai rau, le-a permis directorilor de companii sa amane realitatea sumbra a faptului ca unele dintre practicile noastre de business sunt de-a dreptul lenese, nu folosesc in mod intelept capitalul uman, social, financiar, natural si construit, si ca trebuie sa fie regandite. A permis multor profesionisti sa nu isi asume responsabilitatile profesionale de a desfasura activitati intr-un fel care sa contribuie la bunastarea societatii si a planetei pe care traim.

CSR-ul este de asemenea periculos deoarece a reusit sa ne rapeasca multi ani din timpul nostru in dezbaterea definitiei lui. Poate recentul ISO 26000 si Comunicarea Comisiei Europene a pus un punct final acestei discutii. Pentru cei care s-au aliniat sub steagul CSR-ului, mai sunt multe de facut pentru a ne opera afacerile potrivit realitatilor interne si externe de care depinde succesul nostru al tuturor intr-o lume finita. Trebuie sa impartasim competentele si cunostintele necesare, sa devenim constienti de ciclul de viata al deciziilor noastre si sa integram fiecare activitate, tranzactie si profesie intr-o lume sustenabila.

Pentru mai bine de 200 de ani am construit un loc extraordinar in care multi oameni sa poata trai si progresa. Si totusi, in ciuda tuturor masurilor de temperare pe care le-am implementat pentru a contracara impacturile negative, cat suntem de constienti oare ca in timp ce am perfectionat mecanismele de productie in masa, am intensificat in aceeasi masura distrugerea in masa? Stim oare ca trebuie sa ne folosim abilitatile, puterea intelectuala si dialogul pentru a depasi simpla temperare ? Suntem constienti de nivelul la care ar trebui sa ne integram toate activitatile pentru a crea un mediu sustenabil?

Orice facem - afaceri, educatie, ONG-uri, guvernare sau doar supravietuire - impartim cu totii o vina egala pentru a fi permis societatii sa devina ne-sustenabila. Si daca toti alegem sa ne mobilizam, putem incepe un mars comun catre sustenabilitate, maine. Dar va veni maine vreodata? Probabil ca nu, daca vom continua sa modelam cuvinte in loc sa devenim decisi si fermi in actiunile noastre. ]]> <![CDATA[ Stire: IKEA va acorda printr-un concurs 30.000 EUR pentru un proiect ONG adresat copiilor ]]> http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/ikea-ofera-30.000-euro-pentru-proiecte-destinate-copiilor.html 2012-05-01T15:16:57Z
In urma competitiei, IKEA va selecta un proiect care va primi o sponsorizare de 30.000 de euro pentru dezvoltarea de activitati care sa produca schimbari pe termen lung. Proiectul castigator trebuie derulat intr-o perioada de maximum 12 luni si finalizat pana la data de 31 decembrie 2013. Data de incepere a proiectelor poate fi cel mai devreme: 1 august 2012.

Pentru a participa la procesul de selectie, aplicantii trebuie sa completeze documentele disponibile pe site-ul IKEA si sa le trimita pana pe 24 mai, ora 14:00 (data postei sau data de livrare prin curier).

Printre criteriile de evaluare a proiectelor se numara impactul acestora (numarul de beneficiari directi, durabilitatea rezultatelor), conceptia (adecvarea la nevoile reale ale beneficiarilor, contributia la imbunatatirea conditiilor de viata ale copiilor ce provin din familii defavorizate, contributia la imbunatatirea sanselor la educatie a copiilor vulnerabili si/sau cu nevoi speciale), prezentarea si administarea proiectului (eficienta costurilor bugetate in raport cu activitatile, adecvarea activitatilor la atingerea obiectivelor propuse, modul de monitorizare si evaluare).

Procesul de selectie se va desfasura in doua etape:
Evaluarea proiectelor de o comisie formata din reprezentanti IKEA Romania. Pe baza criteriilor de evaluare, acestia vor acorda un punctaj de la 1 la 5. Apoi, pe baza punctajului acordat de comisie, primele 3 proiecte cu cel mai mare punctaj total vor fi desemnate finaliste. Cele 3 proiecte finaliste vor fi anuntate public pe site-ul IKEA Romania, pe data de 4 iunie. Votarea interna a proiectului castigator. In perioada 4 iunie - 18 iunie 2012, angajatii IKEA Romania vor vota proiectul preferat dintre cele 3 proiecte finaliste. Organizatia cu cel mai mare numar de voturi va fi desemnata castigatoare si anuntata pana pe 25 iunie. Pentru mai multe detalii despre cerintele şi modalitatea de inscriere in procesul de selectie, organizatiile aplicante pot consulta ghidul de sponsorizare disponibil pe site-ul IKEA.


Material realizat de Andreea Giuclea, Redactor ResponsabilitateSociala.ro.
]]> <![CDATA[ Articol: INTERVIU: Barbara Janker despre implicarea companiilor in depasirea problemelor de mediu ]]> http://www.responsabilitatesociala.ro/editoriale/interviu-barbara-janker-despre-implicarea-companiilor-in-depasirea-problemelor-de-mediu.html 2012-04-30T11:12:16Z I: Ca reprezentanta a uneia din cele mai mari organizatii independente care activeaza in domeniul conservarii mediului din lume, care credeti ca sunt cele mai mari provocari cu care ne confruntam in prezent?
Cu riscul de a parea unul simplist, raspunsul este scurt si usor: traim dincolo de mijloacele noastre. Consumam resursele mai rapid decat le pot regenera ecosistemele si emitem mai multe emisii de CO2 decat pot absorbi acestea. In prezent, planeta are nevoie de 1,5 ani pentru a genera resursele pe care oamenii le consuma intr-un an. In unele parti ale lumii, situatia este si mai grea: daca toata lumea ar trai precum un european mediu, am avea nevoie de trei planete pentru a face fata cererii. Este ca si cum ai cheltui in permanenta mai mult decat ai castiga. Merge pentru o perioada de timp limitata, dar la un moment dat va trebui sa declari faliment. In ceea ce priveste resursele, asta inseamna ca la un moment dat se vor epuiza.

I: Ce poate face sectorul business pentru depasirea acestor provocari si pentru o dezvoltare durabila?
Contributia lor este esentiala. Sectorul de afaceri are adeseori un impact semnificativ asupra mediului, dar in acelasi timp, corporatiile au rolul crucial de a fi parte din solutie. WWF este una din cele mai mari organizatii globale in domeniul conservarii mediului, dar comparativ cu sectorul business, suntem un peste destul de mic, avand 5.000 de angajati si fonduri de aproximativ 500 milioane dolari. Astfel ca avem nevoie de puterea si de deschiderea corporatiilor catre toti stakeholderii lor - de la furnizori la consumatori si guverne. De asemenea, o caracteristica importanta a companiilor este faptul ca inoveaza, si avem nevoie de creativitatea si inventivitatea lor pentru a aborda provocarile plantetei.

I: WWF are numerosi parteneri si sustinatori din mediul corporate. Puteti oferi altor ONG-uri cateva sfaturi despre colaborarea cu companiile?
In primul rand, sa-si faca documentarea inainte de a intra intr-un parteneriat, pentru a sti exact cu cine vor colabora. Credibilitatea si reputatia lor sunt la mijloc, si acestea sunt doua din cele mai importante valori ale unui ONG. Din acelasi motiv, este foarte important sa fie complet transparente asupra colaborarii si sa-si fixeze obiective masurabile si indicatori de performanta. Acestea ne ajuta sa vedem cum ne poate sprijini un anumit parteneriat in atingerea propriilor noastre tinte de sustenabilitate (precum reducerea emisiilor de carbon).

I: Care sunt beneficiile (in termeni de return on investment ) pe care WWF le ofera companiilor?
Probabil ca intrebarea mai potrivita ar fi: care sunt beneficiile unor practici de afaceri sustenabile? Multe dintre companii se bazeaza pe resurse, astfel ca industria alimentara, spre exemplu, ar avea probleme daca rezervele de pesti s-ar epuiza. Din acest motiv, Unilever a creat, impreuna cu WWF, un certificat (Marine Stewardship Council) care reprezinta un standard pentru pescuitul sustenabil. Dar acesta ar fi un beneficiu doar pentru companiile care au o abordare pe termen lung.

In plus, parteneriatul cu WWF le ajuta pe companii sa se pozitioneze ca fiind niste companii responsabile care fac mai mult decat sa respecte niste reglementari. Iar pietele si consumatorii rasplatesc aceste angajamente. Este adevarat ca acest lucru nu se intampla peste tot la acelasi nivel, dar tendinta este in crestere si in estul Europei.

I: Care sunt dificultatile cu care va confruntati atunci cand incercati sa convingeti companiile sa va ofere sprijin?
Principala dificultate este intotdeauna sa ai posibilitatea de a vorbi cu persoana potrivita dintr-o companie care face exact ce am spus mai devreme, priveste dincolo de beneficiul imediat si realizeaza potentialul si reputatia pentru brandul respectiv. De asemenea, investim timp si efort in a le face pe companii sa inteleaga faptul ca parteneriatul cu WWF este mai mult decat o sponsorizare clasica, ci face parte dintr-o abordare cuprinzatoare a CSR-ului.

I: Cum credeti ca a afectat criza economica dezvoltarea de programe de CSR? A fost mai greu in aceasta perioada pentru WWF sa colaboreze cu companiile?
In general, companiile care iau CSR-ul in serios stiu ca acesta este un program si o abordare pe termen lung, strategica. In acest caz, parteneriatele deja stabilite intre WWF si companii s-au desfasurat in mod normal. In mod categoric, a fost mai dificil sa stabilim colaborari noi. Dar, pe timp de criza, companiile se tem de orice fel de investitie sau proiect nou, indiferent ca este vorba de CSR sau de investitii in aparaturi noi sau in bunuri fixe.

I: Cum vedeti evolutia si viitorul responsabilitatii sociale corporative?
Ne aflam inca intr-o faza incipienta, multe companii nu pot sa inteleaga domeniul in ansamblu. Incep un proiect singular aici, lanseaza un raport acolo si adauga sarcina catre departamentul de PR. Sper din suflet ca acest lucru sa se schimbe si ca sustenabilitatea sa devina un aspect global, care sa uneasca departamente diferite. Dar pentru a ajunge in aceasta etapa, sustenabilitatea ar trebui intai sa fie perceputa ca o oportunitate si ca ceva indispensabil, nu doar ca ceva nice to have .

I: Ne puteti da cateva exemple de modalitati in care afacerile pot deveni mai sustenabile? Sunt companii pe care le admirati in particular pentru abordarea lor fata de sustenabilitate?
Ca un prim pas, o companie trebuie sa inteleaga pe deplin impactul pe care il are asupra mediului, incepand de la materiile prime pe care le foloseste, pana la propriile operatiuni si chiar la ce se intampla cu produsele dupa ce sunt consumate. Doar apoi pot incerca sa afle cum sa schimbe diferitele etape ale acestui ciclu de viata, pentru a le face mai sustenabile: de exemplu, retailerii pot dezvolta politici de aprovizionare pentru peste care sa urmareasca traseul de provenienta si sa excluda speciile pe cale de disparitie.

Personal, admir atat companiile al caror intreg model de business a fost contruit pe principii sustenabile, precum The Body Shop sau Innocent Smoothies, dar si companii multinationale care examineaza fiecare parte a companiei pentru a incerca sa reduca impactul asupra mediului. De multe ori, acestea stabilesc standarde care stimuleaza intreaga industrie catre practici mai sustenabile. Coca-Cola, spre exemplu, colaboreaza cu WWF si cu BSI (Better Sugarcane Initiative) pentru stabilirea de standarde, evaluarea furnizorilor si stabilirea de obiective pentru o productie de trestie de zahar mai sustenabila.


Interviu realizat de Andreea Giuclea, Redactor ResponsabilitateSociala.ro.

]]> <![CDATA[ Stire: Noi invitati internationali la 'European CSR Lessons' ]]> http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/noi-invitati-internationali-la-european-csr-lessons.html 2012-04-29T14:22:28Z
Pe langa cei pe care vi i-am prezentat deja, va invitam astazi sa-i cunoasteti pe alti 4 dintre ei, impreuna cu studiile de caz inspirationale pe care le vor sustine.

Ingo Nissen (Managing Director, Sonae Sierra)
Compania pe care o reprezinta Ingo Nissen opereaza in domeniul dezvoltarii si managementului de centre comerciale, avand 51 de astfel de centre, in Portugalia, Spania, Italia, Germania, Grecia, Romania, Maroc, Algeria, Columbia si Brazilia.

Sonae Sierra a obtinut de-a lungul timpului mai multe premii internationale in domeniul sustenabilitatii, decat orice companie din industria sa. Are o abordare integrata a sustenabilitatii in toate operatiunile. Rezultatele acesteia sunt comunicate transparent pe site-ul sau de CSR, atat la nivel de grup cat si pentru fiecare tara in parte. Raportul sau pe 2011 are un nivel de conformitate A+ cu ultima versiune a celui mai important standard de raportare in domeniu, GRI G3.1.

Ingo Nissen este de origine germana si lucreaza in cadrul Sonae Sierra din 2000, cand compania si-a inceput operatiunile in tara sa. Prima functie pe care a avut-o a fost aceea de manager de dezvoltare, iar din 2006 este membru al consiliului de administrare al Sierra Developments Germany. A coordonat dezvoltarea mai multor centre comerciale pe aceasta piata si a supervizat solutiile de mediu care au fost aplicate in cadrul lor.

Din 2008, Ingo Nissen este si Managing Director al Sonae Sierra Romania. Are o diploma in Inginerie Civila obtinuta la Technical University din Braunschweig, iar doctoratul si l-a obtinut la Universitatea Tehnica din Munich.

Prezentarea pe care o va sustine in cadrul European CSR Lessons se numeste Sustainability as a Long Term Value Creator: best practices for sustainable development and operations of Shopping Centres.

Studiul de caz se va referi la solutiile de mediu pe care Sonae Sierra le-a implementat intr-unul din centrele sale comercial din Germania, LOOP5. Acesta este primul mall din lume care si-a neutralizat complet emisiile de CO2, foloseste energie doar din surse regenerabile, ofera locuri de parcare cu incarcare gratuita pentru masinile electrice si promoveaza folosirea bicicletelor.

Dr. Alan Knight (Principal, Tayler Knight, UK)
Dr. Alan Knight are o experienta de peste 20 de ani in domeniul sustenabilitatii si este recunoscut la nivel international ca expert in domenii precum: dezvoltarea de standarde, designul si implementarea de sisteme de monitorizare/evaluare/raportare, stakeholder engagement sau consultanta pentru cresterea capacitatii organizationale.

A fost implicat in grupurile de lucru care au elaborat unele dintre cele mai importante standarde internationale in domeniul sustenabilitatii, din ultimele 2 decenii, precum: ISO 14000, GRI, ISO 26000 sau seria de standarde AA1000. In prezent, este membru al grupului de lucru IIRC, care elaboreaza un viitor standard international referitor la Raportarea Integrata .

De-a lungul carierei sale a lucrat: 7 ani in cadrul Canadian Standards Association, 6 ani in cadrul companiei ICF Consulting (unde a oferit consultanta de mediu sau de CSR pentru companii din topul Fortune 500, agentii guvernamentale si diverse alte institutii), 4 ani ca si Country Director in Nigeria pentru un mare ONG britanic si 5 ani in cadrul AccountAbility.

Printre clientii pentru care a lucrat se numara mari companii din domenii precum cele de: utilitati, petrol si gaze, productie, aeronautica, chimie sau servicii financiare. De asemenea, a lucrat pentru mai multe institutii internationale sau guverne.

Dr. Alan Knight este Auditor de Mediu certificat si are un doctorat obtinut la Universitatea din Alberta.

Prezentarea pe care o va sustine in cadrul European CSR Lessons se numeste The Cadbury Cocoa Partnership: community development and security of supply.

Studiul de caz se va referi la eforturile pe care le-a facut Cadbury (companie de origine britanica si al doilea cel mai mare producator de dulciuri din lume), pentru bunastarea comunitatilor rurale de unde isi cumpara cacao: de la microcredite si incurajarea antreprenorilor locali, la investitiile in scoli si librarii sau in proiecte de protejare a biodiversitatii.

Elaine Cohen (Founder Manager, Beyond Business Ltd)
Elaine s-a nascut in Manchester (UK), insa s-a stabilit din 1990 in Israel. La ora actuala conduce Beyond Business Ltd, o companie globala de consultanta in CSR, care ofera servicii precum: dezvoltarea Strategiei de Sustenabilitate, dezvoltarea de Politici si Programe de CSR sau Raportare de CSR.

Elaine este unul dintre cei mai activi promotori ai domeniului CSR, la nivel international. A fost speaker intr-un numar impresionant de conferinte, din toata lumea, pe teme care tin de responsabilitate corporativa, raportare sau managementul sustenabil al resurselor umane (pe acest subiect sustine si un curs intr-un program de MBA la Steinbeis University, Berlin). Totodata publica in mod frecvent in numeroase publicatii de specialitate si gestioneaza 3 bloguri pe teme de sustenabilitate (ex. www.csrforhr.com). Nu in ultimul rand, este activa pe Twitter, la @elainecohen. In 2011 a fost votata in 100 Top Thought Leaders in Trustworthy Business practices in Europe and the Middle East .

Printre cele mai importante realizari ale sale se numara prima carte care trateaza integrarea sustenabilitatii in Managamentul Resurselor Umane, CSR for HR: A necessary partnership for advancing responsible business practices (vezi prezentare).

Inainte de a deveni consultant si autor in domeniul sustenabilitatii, Elaine a dobandit 20 de ani de experienta in pozitii de management, in cadrul Procter Gamble (8 ani - Supply Chain Executive), Unilever (8 ani - Country VP Human Resources) si alte companii.

Prezentarea pe care o va sustine in cadrul European CSR Lessons se numeste: Lipstick, Fashion, Food and Prostitution: How a Leading Fashion Brand Advances Women .

Studiul de caz se refera la o companie de top din industria modei, Comme Il Faut - o companie detinuta de femei, care si-a dezvoltat imaginea de brand prin actiuni menite sa imbunatateasca conditia femeii in societate. Acestea au variat de la campanii curajoase de marketing care au abordat prejudecati la adresa femeilor (inclusiv legate de prostitutie), pana la politica de HR, care presupune angajarea de femei din toate straturile sociale si participarea lor la profit sau la politica de achizitii, care favorizeaza furnizorii responsabili fata de femei.

Karl Resel (Head of the corporate sustainability team, denkstatt Austria)
Karl Resel conduce din 2008 departamentul de sustenabilitate al Denkstatt, una dintre cele mai mari companii din Austria, care ofera servicii in domeniul managementului de mediu si al dezvoltarii durabile.

Karl este unul dintre pionierii domeniului CSR din Austria, colaborand la publicarea primelor rapoarte de sustenabilitate din aceasta tara (Austrian Federal Forests 2001, VA Tech 2001). Clientii pentru care a lucrat de-a lungul timpului au primit numeroase premii, printre care AAA-Trend Award sau Austrian Sustainability Reporting Award.

Preda cursuri de specialitate Universitatea din Graz si la Universitatea din Eisenstadt, fiind de asemenea trainer pentru Quality Austria, cea mai mare companie austriaca din domeniul sistemelor de management (calitate, mediu, OH S, management etc.). Totodata, a participat ca autor la realizarea mai multor publicatii si ghiduri de raportare de CSR, publicate de guvernul austriac.

Prezentarea pe care o va sustine in cadrul European CSR Lessons se numeste: Water Footprint Sustainability Assessment - The new trend in addressing the sustainability of sugar sourcing in Europe for Coca-Cola .

Studiul de caz se refera la modul in care Coca-Cola Europe a ajuns la concluzii surprinzatoare referitoare la impactul pe care il are asupra sustenabilitatii surselor de apa, pe baza unei cercetari aprofundate, in sase din tarile in care opereaza, inclusiv Romania. Rezultatele cercetarii au fost integrate in strategia companiei si transformate in tinte de imbunatatire a performantei sale de CSR.

Despre European CSR Lessons 2012

European CSR Lessons este un eveniment organizat de ResponsabilitateSociala.ro in parteneriat cu o serie de companii multinationale din Romania, pe 15 si 16 mai 2012. Fiecare partener va invita cate un profesionist strain, dintr-o tara europeana. Acesta va prezenta un studiu de caz exceptional despre o initiativa pe care a derulat-o, apoi va intra in dialog cu publicul despre situatia domeniului CSR din tara lui si din Europa. Totodata, companiile partenere vor prezenta initiative locale de succes, prin care au schimbat in bine viata societatii romanesti.

Evenimentul beneficiaza de sustinerea urmatorilor parteneri media: Ziarul Financiar, Business Magazin, Gandul.info, Mediafax, Europa FM, TVR, Elevate, Pheonix Media si Comunicatedepresa.ro.

Detaliile despre agenda, speakeri si conditii de participare sunt disponibile pe site-ul evenimentului. ]]> <![CDATA[ Articol: INTERVIU Alan Knight: 'Principala provocare a CSR-ului este una a ambitiei' ]]> http://www.responsabilitatesociala.ro/editoriale/interviu-alan-knight-principala-provocare-a-csr-ului-este-una-a-ambitiei.html 2012-04-27T08:59:31Z
I: Domnule Knight, avand o experienta de 20 ani in domeniul sustenabilitatii, cum vedeti etapa actuala in care se afla responsbilitatea sociala corporativa?

Pentru companiile de top, CSR-ul a devenit un set de valori integrate. Dar sunt putine companii de top. Pentru celelalte, este o metoda utila de a contribui la definirea si intelegerea drumului catre sustenabilitate. Dar pe masura ce CSR-ul devine tot mai institutionalizat, trebuie sa ne intrebam, cu sinceritate, daca ne va oferi nivelul de inovatie de care avem nevoie.

De aceea, trebuie sa gasim modalitati de a influenta companiile chiar in esenta modelului lor de business si nu doar sa le ajutam sa inteleaga si sa foloseasca un set de elemente bazate pe modelul lor actual.

I: Care sunt principalele provocari cu care se confrunta domeniul in momentul de fata?

Principala provocare nu este de a elabora un nou instrument de criterii si norme. Principala necesitate este una a ambitiei: ambitia posibilitatii, ambitia proportiei si ambitia armoniei. CSR-ul trebuie sa se concentreze pe lucrurile importante si nu sa fie folosit pentru a masca faptul ca multe lucruri sunt ignorate. Trebuie sa creasca si sa fie integrat mult mai eficient, inclusiv in randurile firmelor mici si mijlocii, care reprezinta de multe ori un procent mare din PIB-ul unei tari. CSR-ul trebuie sa fie integrat cu armonie in companii si in lanturile lor de aprovizionare, in interiorul si intre diverse sectoare de activitate si, poate cel mai important, la nivelul politicilor publice.

I: Ati lucrat in numeroase tari din Europa, Africa, Asia, America de Nord si de Sud. Din punctul dvs de vedere, care din aceste regiuni e mai deschisa care initiativele de CSR si de ce?

Cred ca sunt cel putin trei factori care trebuie luati in considerare: deschiderea unei anumite culturi de business catre noi standarde si catre noi procese de invatare, capacitatea de a inova si de a investi si - un aspect negativ - constrangerile cauzate de contextul legislativ. Astfel, cred ca exista o astfel de energie in Brazilia, Africa de Sud si Corea de Sud si, de cealalta parte, foarte multe constrangeri in Statele Unite.

I: Credeti ca raportarea de CSR ar trebui sa fie obligatorie? Cat de important este pentru o companie sa fie transparenta in legatura cu activitatile sale de CSR?

Da, cred ca raportarea trebuie sa fie obligatorie. Raportarea trebuie integrata, dar nu cu pretul pierderii unei perspective cuprinzatoare si echilibrate asupra problemelor materiale ale sustenabilitatii. Este esential pentru o companie sa fie transparenta, atat pentru propriul proces de invatare, cat si pentru increderea pe care o construieste in randurile stakeholderilor sai. Fara transparenta nu putem avea procese bune de luare a deciziilor.

I: Cu ce provocari va confruntati atunci cand incercati sa convingeti companiile despre importanta raportarii de CSR?

Principala provocare este de a convinge companiile ca acest proces nu e doar un exercitiu de comunicare. Cand este realizat in mod corect, iti poate dezvalui lucruri noi si neasteptate despre compania ta, prin urmare implica un proces de reexaminare si regandire a strategiilor si modelelor de business folosite.

I: Cum credeti ca a afectat criza economica acest domeniu?

Ar fi trebuit sa reprezinte o oportunitate, deoarece in timpuri de criza, companiile sunt, de multe ori, motivate sa-si regandeasca strategiile de afaceri. Pentru unele, s-a intamplat asa, dar pentru majoritatea s-a pus problema astfel: cat trebuie sa reducem si sa taiem, pana cand vom putea reveni la modelul obisnuit de afaceri? Ceea ce e destul de trist.

I: Din experienta dvs, ne puteti da cateva exemple de moduri prin care companiile pot deveni mai sustenabile?

Companiile trebuie sa faca lucruri prin care sa se apropie de noua economie verde , nu de cea veche, bazata pe combustibili minerali. Ele trebuie sa regandeasca ce vor sa faca si de ce, si sa se intrebe daca lumea are intr-adevar nevoie de asta si care va fi impactul. In acelasi timp, trebuie sa opereze cat mai etic, echitabil si eficient.

I: Cum vedeti evolutia si viitorul responsabilitatii sociale corporative?

Cred ca exista cateva scenarii posibile. Fie CSR-ul va deveni o masca in spatele careia companiile se vor ascunde atunci cand nu au nicio intentie de a schimba ceva si vor avea nevoie doar un paravan de PR. Fie va stagna la un nivel tehnic si va fi folosit doar ca un instrument de a produce aceleasi lucruri inutile intr-un mod mai eficient. Fie se va infiltra efectiv in modelarea afacerilor si a strategiilor si se va alatura economiei verzi . Personal, mi-ar placea sa vad acest ultim scenariu, dar cred ca, in mare parte, ne situam undeva intre prima si a doua varianta.


Interviu realizat de Andreea Giuclea, Redactor ResponsabilitateSociala.ro.
]]> <![CDATA[ Stire: Holcim Romania a lansat campania de voluntariat 'Impreuna pentru comunitate' ]]> http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/holcim-romania-a-lansat-campania-de-voluntariat-impreuna-pentru-comunitate.html 2012-04-26T15:35:12Z
Astfel, in perioada aprilie-iunie, aproximativ 1.100 de angajati ai Holcim Romania vor participa la actiuni de voluntariat in 15 localitati din tara, prin care vor planta copaci, vor colecta deseuri si vor reabilita zone de interes public.

Actiunile organizate in cadrul campaniei au fost propuse de angajatii companiei din fiecare locatie. Astfel, la inceputul anului, echipele de management din fabricile de ciment si statile de betoane au organizat intalniri si brainstorming-uri locale, cu angajatii. Acestia au propus actiunile, iar echipa de management a decis asupra modalitatii de desfasurare a voluntariatelor. De asemenea, au fost consultati si reprezentanti ai autoritatilor locale, ai scolilor si ai caminelor carora angajatii Holcim le vor oferi suport.

Prima actiune din aceasta campanie a avut loc intre 10-11 aprilie, la gradinita din cartierul Visoi din Campulung. In cele doua zile in care s-a desfasurat actiunea, angajatii Holcim au reabilitat terenul de joaca al gradinitei, au renovat gardurile si au reparat echipamentele de joaca pe care le folosesc zilnic cei 300 de copii care frecventeaza gradinita.

Campanie interna de promovare
La inceputul lunii aprilie a debutat o campanie de informare interna, prin care angajatii au fost incurajati sa se implice in actiunile de voluntariat. Campania a constat in publicarea unei brosuri dedicata aniversarii, realizarea unui supliment special al revistei interne, comunicari oficiale din partea echipei de conducere si in testimoniale ale angajatilor. De asemenea, in toate sediile au fost distribuite postere si autocolante, iar fiecare actiune a fost anuntata printr-o campanie e-mail, inainte si dupa eveniment.

Principalele directii ale actiunilor de voluntariat vor fi:
Plantari de copaci si reamenajari de spatii verzi: La Campulung vor fi plantati peste 14.000 de puieti in vecinatatea fabricii de ciment, iar la Oradea si in Chitila, echipele de voluntari Holcim vor reda comunitatilor zone verzi in perimetrul raului Crisul Repede si in zona adiacenta statiei de betoane din Chitila. Colectare selectiva de deseuri din albiile raurilor si zonele impadurite din vecinatatea oraselor. Zonele vizate sunt Paraul Soimul din Alesd, Timisul Sec din Brasov, Canalul Bega din Timisoara si zona impadurita din cartierul Trivale la Pitesti. Reabilitari de zone de interes public precum spatii de joaca la gradinite, camine de copii si azile pentru batrani, precum si reparatii si imbunatatiri ale unor drumuri in localitatile Bucuresti, Campulung, Craiova, Cluj-Napoca, Turda, Ploiesti, Targu-Mures si Satu Mare. Lista completa a actiunilor de voluntariat derulate de angajatii Holcim Romania, precum si informatii detaliate despre ce se va intampla in fiecare locatie pot fi gasite pe site-ul Holcim.

Holcim Romania organizeaza anual actiuni de voluntariat prin care implica angajatii. Actiunile care au loc in perioada aprilie-iunie fac parte din campania globala Impreuna pentru comunitate prin care Holcim sarbatoreste 100 de ani de existenta. Pe tot parcursul anului, cei peste 80.000 de angajati Holcim din toata lumea se vor implica pentru minim o zi ca voluntari in programe sociale.

Daniel Bach, Directorul General Holcim Romania, a spus ca despre aceasta initiativa ca aniversarea Centenarului Grupului si a 15 ani de prezenta in Romania este pentru noi atat un moment de bilant, cat si cel mai bun prilej de a ne manifesta recunostinta fata de toti cei care ne sustin in activitatea noastra.


Material realizat de Andreea Giuclea, Redactor ResponsabilitateSociala.ro.
]]> <![CDATA[ Stire: GSK si Ovidiu Rom au lansat componenta de sanatate a programului 'Fiecare Copil in Gradinita' ]]> http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/gsk-si-ovidiu-rom-au-lansat-componenta-de-sanatate-a-programului-fiecare-copil-in-gradinita.html 2012-04-26T10:28:59Z
Compania farmaceutica va investi 150.000 de euro in acest proiect, care se va derula pe o perioada de trei ani, in parteneriat cu Ovidiu Rom. Prin acesta, GSK isi propune sa contribuie la imbunatatirea starii de sanatate a copiilor proveniti din familii foarte sarace.

Astfel, comunitatile locale vor fi incurajate sa dezvolte proiecte prin care sa incerce sa rezolve problemele de sanatate cu care se confrunta. Cei de la Ovidiu Rom vor desfasura activitati de training cu reprezentantii comunitatilor inscrise in programul Fiecare copil in gradinita , prin care ii vor ajuta sa afle principalele probleme de sanatate si sa identifice posibile solutii. Ulterior, acestea vor participa la un concurs de proiecte, care va avea loc in iunie. Vor primi finantare proiecte de sanatate precum: campanii de educatie privind importanta controalelor medicale periodice si a vaccinarilor obligatorii, sprijinirea parintilor pentru a cumpara medicamente pentru copii, facilitarea activitatii mediatorului sanitar, programe de educatie pentru sanatate si igiena, precum si consiliere pentru planificare familiala in randul mamelor sarace.

Reprezentantii celor doua organizatii spun ca aceasta componenta de sanatate era necesara, deoarece in comunitatile foarte sarace, imbolnavirile dese reprezinta principalul motiv pentru care copiii lipsesc frecvent de la gradinita. Conditiile improprii in care locuiesc multi dintre ei, nutritia saraca in vitamine si proteine, lipsa apei curente si a unor norme minime de igiena duc la o imunitate scazuta a acestor copii si la transmiterea facila a bolilor infectioase. De asemenea, toate aceste probleme afecteaza puterea de concentrare a copiilor si capacitatea lor de a avea succes la scoala.

Andreia Cucu, Communication Manager GSK Romania, spune ca existenta acestui pilon de sanatate este esentiala - in lipsa educatiei adecvate nu putem avea o stare de sanatate buna, iar fara sanatate nu putem ajunge la un nivel adecvat de educatie.

Grantul de 150.000 de euro oferit de GSK face parte din programul regional European Community Partnerships, un program european prin care GSK ofera suport pentru initiative locale de sanatate si infrastructura in sanatate. Alaturi de Romania, de astfel de granturi mai beneficiaza Bulgaria, Ungaria si Slovacia, fiind tarile din Europa cu cea mai mare populatie de etnie roma. Cele patru tari si-au luat, prin acest proiect, un angajament de trei ani cu scopul de a imbunatati starea de sanatate a copiilor de etnie roma si a parintilor lor si de a asigura infrastrucura necesara pentru mentinerea acesteia si in viitor. Granturile oferite la nivel regional de compania farmaceutica GSK se ridica la peste 500.000 de euro.

Cele 20 de comunitati incluse in programul Fiecare Copil in Gradinita au fost selectate in urma unui concurs national la care au fost invitate sa participe toate primariile din tara. Lansat in 2010 de Asociatia Ovidiu Rom si Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, programul incurajeaza familiile sarace, cu un venit pe membru de familie sub 150 lei, sa-si trimita copiii la gradinita. Pentru prezenta zilnica a copiilor la gradinita, familiile primesc tichete de masa in valoare de 50 de lei pe luna. In prezent, programul este implementat in 20 de comunitati din 12 judete si sprijina 1.400 de copii dezavantajati sa mearga la gradinita.


Material realizat de Andreea Giuclea, Redactor ResponsabilitateSociala.ro. ]]> <![CDATA[ Stire: Orange este partener al 'European CSR Lessons' 2012 ]]> http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/orange-este-partener-al-european-csr-lessons-2012.html 2012-04-25T15:19:07Z
Grupul din care face parte compania, France Telecom Orange, va fi prezent in cadrul evenimentului cu un invitat special, care va vorbi despre o tema foarte actuala pentru stadiul in care se afla domeniul CSR din Romania, respectiv Delphine J goudez, Stakeholders Dialogue Specialist.

Din pozitia pe care o detine, Delphine este chemata sa implementeze proiecte de stakeholder engagement pe diverse piete in care Orange este prezent. De asemenea, la nivel de Grup se implica in gestionarea parteriatelor care au ca obiectiv sa genereze proiecte de dezvoltare socio-economica in tari in care Orange are operatiuni.

Delphine lucreaza in cadrul France Telecom Orange de 14 ani, timp in care a detinut si alte functii precum cea de director de vanzari responsabil de conturile internationale majore, manager al echipei de produse si marketing operational sau manager de proiecte de R D.

Are o pregatire universitara in domeniul administrarii afacerilor si, mai recent, in domeniul sustenabilitatii. A obtinut un master la Rennes Business School (Franta), un MBA la Imperial College Management School (Londra) si un master in Dezvoltare Durabila si CSR la Universitatea Paris-Dauphine. De asemenea, a obtinut o experienta importanta lucrand o perioada in echipa de consultanta in sustenabilitate a PriceWaterhouseCoopers.

Referitor la implicarea Orange Romania in evenimentul European CSR Lessons , Alina Pavel, CSR Officer al companiei, spune urmatoarele:

Pentru Orange Romania responsabilitatea sociala a fost si continua sa fie o prioritate si o directie importanta care sta la baza strategiei de afaceri a companiei. In ultimii ani zona de CSR a crescut si devine din ce in ce mai stringenta nevoia de expertiza si impartasirea de best practices cu ceilalti actori din domeniu. Un alt aspect esential este dialogul social al companiilor cu toti stakeholderii lor. Astfel, participarea la CSR Lessons ofera premisele pentru un astfel de dialog cu ONG-uri, companii si experti in domeniu, pentru ca impreuna sa punem bazele dezvoltarii sustenabile a societatii.

Despre European CSR Lessons 2012

European CSR Lessons este un eveniment organizat de ResponsabilitateSociala.ro in parteneriat cu o serie de companii multinationale din Romania, pe 15 si 16 mai 2012. Fiecare partener va invita cate un profesionist strain, dintr-o tara europeana. Acesta va prezenta un studiu de caz exceptional despre o initiativa pe care a derulat-o, apoi va intra in dialog cu publicul despre situatia domeniului CSR din tara lui si din Europa. Totodata, companiile partenere vor prezenta initiative locale de succes, prin care au schimbat in bine viata societatii romanesti.

Evenimentul beneficiaza de sustinerea urmatorilor parteneri media: Ziarul Financiar, Business Magazin, Gandul.info, Mediafax, Europa FM, TVR, Elevate, Pheonix Media si Comunicatedepresa.ro.

Detaliile despre agenda, speakeri si conditii de participare sunt disponibile pe site-ul evenimentului.
]]> <![CDATA[ Stire: Petrom: A opta actiune de plantare din Tara lui Andrei ]]> http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/petrom-a-opta-actiune-de-plantare-din-tara-lui-andrei.html 2012-04-25T09:09:17Z
La actiunea de plantare au participat 250 de voluntari din localitatile Roata de Jos si Bolintin Vale, angajati Petrom si voluntari din Tara lui Andrei, care s-au inscris pe site-ul programului.

In total, in cele patru ore de munca, voluntarii au plantat 10.000 de puieti de salcam si gladita, cu scopul de a preveni efectele negative ale caderilor abundente de precipitatii. Puietii au fost plantati sub forma unor perdele de protectie forestiera pe malul raului Dambovnic si de-a lungul a doua drumuri judetene, blocate in aceasta iarna de caderile masive de zapada.

Plantarea de la Roata de Jos a fost organizata de Petrom in parteneriat cu Asociatia MaiMultVerde si Ocolul Silvic Bolintin.

Campaniile de impadurire organizate anual de Petrom au inceput in 2010. Compania s-a angajat sa planteze copaci in functie de numarul de puncte acumulate de cetatenii Tarii lui Andrei . Astfel, pentru fiecare actiune online, utilizatorii au primit un numar de puncte, iar la fiecare 100 de puncte acumulate, Petrom a plantat un copac.

Pana acum, Petrom a plantat peste 150.000 de copaci, cu ajutorul a peste 3.000 de voluntari.

Tara lui Andrei este platforma de implicare in comunitate a Petrom, lansata in octombrie 2009, prin care compania incurajeaza si sprijina spiritul civic si contribuie la protectia mediului inconjurator. In cei trei ani de la lansarea programului, peste 30.000 de oameni s-au implicat in proiecte care au venit in sprijinul comunitatilor si mediului inconjurator si au contribuit la dezvoltarea societatii civile. Din cele 400 de proiecte inscrise in competitie pana acum, 38 au primit sprijin financiar, in valoare totala de 190.000 euro.

Material realizat de Andreea Giuclea, Redactor ResponsabilitateSociala.ro.
]]> <![CDATA[ Stire: AstraZeneca a lansat programul national 'I heart sport' ]]> http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/astrazeneca-a-lansat-programul-national-i-heart-sport.html 2012-04-24T00:00:00Z
Cele trei componente ale programului sunt:
Ore de sanatate predate la clasa, pe parcursul carora liceenii vor primi informatii detaliate despre modul de functionare a sistemului cardio-respirator si despre factorii de risc care pot influenta starea de sanatate. In acelasi timp, vor afla mai multe informatii despre tipurile de activitati fizice si efectele benefice ale acestora asupra sanatatii sistemului cardio-respirator. Predarea se va face pe baza manualelor care vor fi oferite profesorilor si elevilor care se inscriu in program. Mai multe informatii despre inscriere sunt disponibile pe site-ul Junior Achievement. Cluburi de sport I sport, in cadrul carora elevii vor putea organiza si participa la activitati sportive. Pentru infiintarea unui astfel de club este necesara o echipa formata dintr-un profesor coordonator si cel putin 5 membri fondatori (elevi). Acestia vor decide activitatile clubului si vor invata sa coordoneze o adevarata organizatie, oferind in acelasi timp comunitatii din liceu oportunitati de a face miscare impreuna. Pentru a se inscrie, profesorul coordonator trebuie sa completeze un formular, disponibil pe site-ul programului. Evenimente cu teme de sanatate sau sportive, in cadrul carora tinerii se vor intalni cu specialisti din domeniul medical, de la care vor afla mai multe informatii despre sanatate si factorii de risc care pot aparea la aceasta varsta. De asemenea, ei vor putea participa la diverse concursuri si activitati sportive organizate. Primele activitati din cadrul programului au inceput in saptamana Scoala Altfel (2 - 6 aprilie) cand peste 400 de liceeni din Bucuresti, Timisoara, Craiova, Iasi, Cluj, Constanta si Oravita au aflat de la medici specialisti cum apar bolile cardiovasculare, care sunt principalii factori de risc si de ce sedentarismul si alimentatia nesanatoasa sunt printre cele mai importante probleme la nivel global. Medicii le-au explicat elevilor cum pot dobandi, inca din perioada adolescentei, comportamente esentiale pentru un stil de viata sanatos.

De asemenea, elevii din patru licee din Bucuresti, Constanta si Timisoara au initiat primele cluburi I heart sport din tara, cu sprijinul profesorilor si coordonati de Junior Achievement. Acestea vor functiona ca initiative de antreprenoriat social. In cadrul lor, liceenii vor practica sporturile preferate si isi vor exersa competentele antreprenoriale si de lucru in echipa, organizand evenimente si competitii in care vor implica colegii, scolile si comunitatea locala.

Otilia Radu, Corporate Affairs Manager AstraZeneca, spune ca decizia dezvoltarii unui program de preventie cardiovasculara a fost luata in contextul in care bolile cardiovasculare sunt principala cauza de mortalitate in Romania. Consideram ca avem responsabilitatea de a contribui la educarea tinerei generatii in vederea constientizarii factorilor de risc cardiovasculari pentru luarea unor decizii imediate care, pe termen mediu si lung, ii vor ajuta pe acestia sa puna bazele unui stil de viata sanatos.

Programul se va desfasura pe parcursul a 3 - 5 ani, iar investitia companiei este intre 300.000 si 500.000 de dolari.

I sport face parte din programul global de responsabilitate sociala Young Health Programme , initiat de AstraZeneca la nivel international.

Material realizat de Andreea Giuclea, Redactor ResponsabilitateSociala.ro.
]]> <![CDATA[ Stire: Premiile Romania Green Building Council 2012 ]]> http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/premiile-romania-green-building-council-2012.html 2012-04-23T14:15:26Z
Companiile se pot inscrie online pana pe 7 mai, prin trimiterea unui formular la adresa awards@RoGBC.org. Formularul pentru fiecare categorie poate fi descarcat de pe site-ul RoGBC.

Cele 5 categorii ale concursului sunt::
Proiectul Verde al anului. Aceste proiecte pot fi ale unor constructii noi sau proiecte de renovare ale unor cladiri vechi. Proiectele si initiativele eligibile trebuie sa fi fost implementate si realizate pana la data de 31 decembrie 2011. Acestea trebuie sa poata fi locuite si sa furnizeze un certificat de performanta energetic in conformitate cu legislatia romaneasca. Compania Sustenabila a anului. Sunt eligibile in aceasta categorie companii din orice industrie, dar vor avea prioritate cele cu impactul cel mai mare in crearea unui mediu sustenabil. Principalele criterii de evaluare sunt gradul de integrare a sustenabilitatii in strategia de afaceri, initiativele de transformare a industriei, cunostintele despre initiativele sustenabile. Produsul Verde Inovator al anului. Produsele care pot fi inscrise trebuie sa fie noi (create in acest an), sau introduse recent pe piata din Romania. Acestea vor fi evaluate in functie de impactul asupra mediului al procesului de productie, contributia produsului la crearea unui mediu sustenabil, modul in care este promovat produsul sau serviciul de catre companie. Furnizorul Verde de Servicii al anului. La aceasta sectiune sunt luate in considerare serviciile care produc schimbari pe piata si contribuie la dezvoltarea sustenabila a acesteia. Compania trebuie sa fie preocupata de reducerea amprentei de carbon si sa ofere acest serviciu cu minimum de efecte negative asupra mediului. Programul Educational din domeniul cladirilor verzi al anului. Aceasta categorie este destinata tuturor facultatilor recunoscute din Romania. Acestea pot inscrie proiecte prin care au crescut gradul de constientizare al studentilor asupra dezvoltarii sustenabile si a necesitatii construirii de cladiri verzi . Gala de Premiere va avea loc pe 10 mai, iar premiile acordate sunt realizate manual, 100% din materiale reciclabile. La editia de anul trecut s-au inscris in competitie aproximativ 250 de participanti.


Material realizat de Monica Marincas, Redactor ResponsabilitateSociala.ro.
]]>