RSS

Sponsori


Orange - Profil CSR

   Enel Romania - Profil CSR

Toti partenerii Programului ResponsabilitateSociala.ro


Validarea raportarii de CSR - garantia credibilitatii informatiilor

Andrei Churican Reprezentantul Denkstatt Romania ne vorbeste despre importanta si beneficiile validarii rapoartelor de dezvoltare durabila de catre o terta parte, dar si despre cele mai importante standarde internationale de validare.

de Andrei Churican
Senior Consultant - denkstatt

La nivel international, numarul rapoartelor de CSR validate de o terta parte a crescut proportional cu numarul rapoartelor publicate.

Comparatie intre numarul rapoartelor inregistrate in baza de date a GRI si numarul rapoartelor care cuprind o declaratie externa de validare (sursa: GRI Sustainability Disclosure Database)

Comparatie intre numarul rapoartelor inregistrate in baza de date a GRI si numarul rapoartelor care cuprind o declaratie externa de validare (sursa: GRI Sustainability Disclosure Database)

Si in Romania se remarca un interes din ce in ce mai mare in randurile companiilor si expertilor pentru acest tip de demers. Totusi, nu exista inca o intelegere deplina a procesului de validare.

In continuare, voi incerca sa explic ce inseamna validarea, ce presupune ea si ce beneficii aduce pentru compania care o realizeaza.

Terminologia folosita pentru a descrie procesul de validare


Termenii utilizati pentru a descrie conformitatea unui raport de sustenabilitate sau a unui proces de raportare cu un set de principii definite in cadrul unor standarde au fost imprumutati din limbajul financiar - contabil.

Cei mai utilizati termeni sunt: asigurare (”assurance”), auditare (”auditing”), verificare (”verification”), validare (”validation”) (vom prefera ultima varianta, intrucat exprima cel mai bine natura, activitatile si scopul acestui proces).

Intelesul sau interpretarea termenilor folositi difera insa de la un standard la altul.

Exista peste 30 de standarde, ghiduri sau scheme de validare, dintre care amintim:

AA1000 Assurance Standard, Amnesty International’s Human Rights Guidelines for Companies, Association of British Insurers Guidelines, Better Banana Project, Coalition of Environmentally Responsible Economies (CERES) Principles, Corporate Social Responsibility Research - Quality Standard (CSRR–QS), Dow Jones Sustainability Index (DJSI), Eco-Management and Audit Scheme (EMAS) , EU Eco-label , Ethical Trading Initiative Base Code, Ethos Reporting Guidelines, European Foundation for Quality Management, Fair Labor Association Assessments, Fair Trade Labelling Standards, Forest Stewardship Council, FTSE4Good, IAASB ISAE3000.
Iata cum este definit termenul „assurance” in cateva dintre aceste standarde:
  • Assurance can be described as the provision of confidence or certainty by an independent assurance provider to a party or group of persons in relation to certain subject matters” (FEE 2003)
  • The result of a process of planned activities used to provide confidence as to the degree of reliance that can be placed on the reported environmental and related performance” (Standards Australia 2003)
  • Assurance is an evaluation method that uses a specified set of principles and standards to assess the quality of a reporting organisation’s subject matter, such as reports, and the organisation’s underlying systems, processes and competencies that underpin its performance” (AccountAbility 2003a)
Dintre toate standardele de validare a conformitatii rapoartelor de CSR, ne vom opri asupra celor dezvoltate de AccountAbility, una dintre cele mai mari companii de consultanta in sustenabilitate si prima care a creat un standard de verificare in 2003.

Ce presupune validarea conform standardelor AccountAbility


Procesul de validare dezvoltat de catre „AccountAbility” este format din 3 standarde: AA1000AS, AA1000APS, AA1000SES.

Misiunea AccountAbility

Standardul AA1000AS (”Assurance Standard”) spune ca procesul de validare trebuie sa depaseasca simpla verificare a veridicitatii si exactitatii datelor si informatiilor cuprinse intr-un raport sau material de comunicare. Standardul asigura asadar evaluarea modului in care o organizatie gestioneaza sustenabilitatea.

Mai precis, verifica modul si gradul in care o organizatie adera la trei principii de asumare a raspunderii in domeniul dezvoltarii durabile, respectiv:

  • principiul incluziunii

    Incluziunea presupune facilitarea participarii partilor interesate in identificarea problemelor, gasirea solutiilor si colaborarea la toate nivelurile organizationale, cu scopul atingerii unor rezultate mai bune in domeniul dezvoltarii durabile.
  • principiul materialitatii

    Materialitatea reprezinta relevanta si importanta unui anumit aspect din domeniul dezvoltarii durabile, pentru companie si partile sale interesate. Un aspect material este acela care influenteaza deciziile, actiunile si performanta unei organizatii sau a stakeholderilor sai.
  • principiul sensibilitatii

    Principiul sensibilitatii reprezinta raspunsul organizatiei la aspectele materiale, fiind implementat prin decizii, actiuni, performante si prin comunicare.
Conform aceluiasi standard, un al doilea obiectiv al validarii il reprezinta evaluarea calitatii procesului de raportare a performantelor in domeniul sustenabilitatii. Aceasta presupune din nou respectarea unui set de criterii sau principii.

logo GRIPentru rapoartele realizate conform cerintelor GRI (Global Reporting Initiative), de exemplu, principiile de respectat sunt: transparenta, incluziunea, posibilitatea auditarii, integralitatea, relevanta, contextualizarea sustenabilitatii, precizia, neutralitatea, comparabilitatea, claritatea si actualitatea.

Cele 3 principii de asumare a raspunderii la care am facut referire mai devreme sunt descrise pe larg de catre un alt standard al „AccountAbility”, AA1000APS (Accountability Principles Standard), iar practicile de planificare, implementare, evaluare si comunicare a proceselor de angajare a partilor interesate sunt acoperite de catre AA1000SES (Stakeholder Engagement Standard).

Beneficiile validarii rapoartelor de CSR


Ca in orice situatie in care vorbim despre certificari pe baza  unui standard international de referinta, validarea raportului de sustenabilitate/CSR genereaza o serie de beneficii.

Certificarea externa, independenta, de catre o terta parte, a calitatii si a conformitatii raportului intareste increderea in corectitudinea si veridicitatea informatiilor comunicate. De asemenea, o astfel de initiativa poate sa demonstreze un angajament si o preocupare sporita a companiei in gestionarea sustenabilitatii.

Insa, concretizarea si materializarea acestor beneficii depind in mare masura de asteptarile si cerintele partilor interesate. Pentru companiile care sunt parte din lanturi globale de aprovizionare, pentru companiile din sectorul financiar sau pentru  companiile listate la burse nationale si internationale, validarea practicilor de management si a informatiilor cu privire la performantele lor in domeniul dezvoltarii durabile este in curs de a deveni sau este deja obligatorie.

Orice demers de validare trebuie sa inceapa cu o intrebare simpla: Cine doreste sa stie si ce nevoi au cei care doresc sa stie?
  • Parti interesate interne: managementul si consiliul director sunt preocupati de riscurile la care se supune  organizatia si de valoarea pe care aceasta o creeaza. Pentru ei, corectitudinea si veridicitatea informatiilor raportate este esentiala, reprezentand baza procesului de luare a deciziilor. De asemenea, acestia sunt interesati de integralitatea raportarii, astfel incat sa se asigure de faptul ca elemente sau riscuri relevante pentru viitorul organizatiei nu sunt omise.
  • Parti interesate externe (aflate la usa din fata): media si societatea civila sunt de cele mai multe ori critice la adresa companiilor atunci cand acestea raporteaza performante si initiative non-financiare. Aceasta categorie de parti interesate cauta si analizeaza orice „deficienta” a procesului de raportare si sunt, in general, cinice cu privire la validare. Transparenta si documentarea corespunzatoare a activitatilor de validare poate satisface intr-o mare masura, insa, „apetitul” acestora pentru dovezi si confirmari ale faptelor si cifrelor.
  • Parti interesate externe (aflate la usa din spate): investitorii si organismele de reglementare au o relatie mult mai complexa cu companiile raportoare si sunt interesati de un proces de validare care abordeaza riscuri, conformarea cu legislatia si normele sectoriale. Investitorii sunt din ce in ce mai interesati de responsabilitatea sociala a companiilor, ca parte a strategiei lor de investitii.
  • Parti interesate individuale: angajatii, consumatorii, detinatori minoritari de actiuni sau investitorii de talie mica, nu sunt, de obicei, grupul tinta pentru care sunt initiate procesele de validare. Acestia, individual, nu au timp, nu sunt interesati sau nu detin uneltele necesare influentarii sutelor de companii care au un impact asupra lor. In general, interesele lor sunt reprezentate de catre organizatii non-guvernamentale, sindicate sau asociatii (fonduri de investitii). Acest tip de parti interesate pot deveni insa, audienta tinta a validarii, in special atunci cand vorbim despre confirmarea aplicarii cerintelor unor scheme de certificare a produselor (calitate, securitate alimentara, eficienta energetica, etc.).
Pentru o intelegere aprofundata a procesului de validare a raportarii de CSR, va voi prezenta intr-un articol viitor cateva detalii din culisele metodologiei Denkstatt Romania, pentru procese de validare bazate pe standardele din seria AA1000 ale AccountAbility.


2926

Biografie Andrei Churican

Andrei Churican este din 2007 Senior Consultant in cadrul denkstatt Romania, subsidiara a companiei de origine austriaca denkstatt, una dintre cele mai mare firme de consultanta in domeniul dezvoltarii durabile din Europa Centrala si de Est.

Andrei coordoneaza in Romania produsele din categoria ”Dezvoltare Durabila”, avand printre domeniile de expertiza: analiza si evaluarea sustenabilitatii produselor si serviciilor, sistemele de management in domeniul mediului, calitatii, responsabilitatii sociale, securitatii si sanatatii, modelarea fluxurilor de productie si eficientizarea utilizarii resurselor.

A fost implicat in mai multe proiecte de specialitate adresate mediului de afaceri din Romania, a sustinut training-uri de Management al Mediului si de Responsabilitate Sociala Corporativa si a publicat mai multe lucrari in domeniu.

Ti-a placut articolul? Fii la curent cu ce publicam!


Aboneaza-te prin email sau da "Like" la Pagina de Facebook.


Citeste si alte articole din categorii similare:


Tendinte CSR | Rapoarte CSR | Stakeholder engagement


Iti recomandam si articolul:

Telekom: 2 aplicatii mobile pentru viitoarele si proaspetele mamici

Aplicatiile ofera, cu ajutorul tehnologiei, instrumente si sfaturi, de la prima luna de sarcina pana in primii ani de viata ai copilului.


Spune-ti si tu parerea!


Site-uri partenere
Comunicatedepresa.ro Radio Lynx Green Report StiriONG.ro