Raportarea de CSR: masoara pentru a controla, controleaza pentru a schimba
Modelul de raportare de CSR cel mai utilizat la nivel mondial este cel al Global Reporting Initiative (GRI). Am invitat un reprezentant al organizatiei sa vorbeasca despre beneficiile pe care le are o companie daca publica un raport conform standardelor GRI. El descrie si pasii necesari pentru un astfel de raport.
(Acest articol este scris la invitatia ResponsabilitateSociala.ro, special pentru companiile din Romania.)
Global Reporting Initiative (GRI) este o organizatie cu sediul in Amsterdam care urmareste sa popularizeze si sa standardizeze la nivel global raportarea tripartita (despre performantele economice, sociale si de mediu ale companiei).
Pentru a atinge acest obiectiv, GRI elaboreaza reguli de raportare si
indicatori comuni care formeaza Sustainability Reporting Framework. In
prezent, aproximativ 1500 de organizatii din peste 60 de tari folosesc
GRI Sustainability Reporting Framework pentru a-si construi rapoartele.
Scopul dezvoltarii durabile este sa “satisfaca nevoile prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi”. Un rol esential in atingerea acestui scop il joaca mediul de afaceri, care reprezinta un factor cheie in societate.
Pentru a intelege impactul real pe care il are asupra oamenilor si a planetei, o companie trebuie mai intai sa isi analizeze activitatea si apoi sa comunice transparent despre ea. O modalitate de a face asta este raportarea de CSR: un proces prin care o companie isi face publice performantele economice, sociale si de mediu. Odata ce o companie devine transparenta in legatura cu aceste aspecte, performantele sale pot fi comparate cu ale altor companii din industrie, pe baza unor criterii comune.
Organizatia olandeza Global Reporting Initiative (GRI) a realizat un model de raportare de CSR utilizat in toata lumea: GRI G3. Prin intermediul acestuia, se pot identifica repere care ajuta companiile sa-si evalueze initiativele voluntare si sa-si masoare performantele in respectarea legilor si a diferitelor coduri. Totodata, companiile au ocazia sa-si demonstreze angajamentele responsabile si isi pot compara rezultatele de-a lungul timpului.
In prezent, numarul companiilor din intreaga lume care au anuntat oficial organizatia noastra ca folosesc standardele de raportare GRI este de aproximativ 1.500. Se estimeaza insa ca numarul real al companiilor care raporteaza conform modelului GRI este considerabil mai mare.
Companiile din Romania care vor sa fie competitive pe piata internationala si sa respecte mediul si societatea, atat pe plan global cat si local, trebuie sa ia in calcul problemele dezvoltarii durabile si sa comunice transparent despre performantele legate de acestea. Cea mai buna metoda de a face asta consta in publicarea unui raport de CSR bazat pe modelul GRI G3.
Despre modelul de raportare GRI
Pentru o comunicare transparenta si eficienta despre dezvoltarea durabila, este nevoie de un model unic la nivel global, care sa contina concepte, termeni si indicatori comuni. Misiunea GRI este sa raspunda acestei nevoi, oferind un model de raportare credibil, care sa poata fi folosit de toate companiile, indiferent de marime, industrie sau localizare.
Standardele de raportare GRI au fost realizate in colaborare cu reprezentanti ai mediului de afaceri, ai societatii civile si ai altor categorii de stakeholderi. Astfel, au fost create reguli care pot fi aplicate la nivel global si care iau in calcul interesele unor categorii diverse de public. Nu exista alte standarde de raportare care sa aiba o aplicabilitate si o recunoastere atat de vaste precum cele GRI.
Modelul GRI a fost special gandit pentru a oferi un limbaj comun de raportare care sa poate fi insusit de toate tipurile de companii, din toate regiunile lumii. De aceea, el face trimitere la coduri si standarde acceptate la nivel global:
Standardele GRI includ principii, ghiduri si indicatori de performanta. Toate acestea formeaza un model de raportare flexibil, pe care companiile il pot adopta in mod voluntar si la imbunatatirea caruia pot contribui.
Unde sunt localizate companiile care raporteaza dupa modelul GRI
Companiile din Europa Centrala si de Sud incep sa raporteze despre CSR dupa modelul GRI. Pana acum, nici o companie din Romania sau din celelalte sapte state noi-membre ale UE nu a informat GRI ca ar realiza rapoarte de CSR conform standardelor noastre.
Pana la sfarsitul anului 2007, GRI a fost informata de existenta a 155 de companii din Spania care raporteaza conform GRI, mai multe decat in orice tara UE. Spania este urmata in top de Marea Britanie (120 de companii), Germania (64 de companii) si Italia (43 de companii).
Numarul total al companiilor din UE care raporteaza despre CSR este de 683. Iata o lista cu numarul acestora din fiecare tara:
Austria - 29
Belgia - 12
Cipru - 1
Republica Ceha - 1
Danemarca - 8
Finlanda - 39
Franta - 55
Ungaria -1
Irlanda - 6
Italia - 43
Luxemburg – 2
Marea Britanie - 120
Olanda - 62
Grecia - 9
Germania - 6
In tarile non-membre UE (Rusia, Norvegia, Elvetia si Croatia) se afla in prezent 62 de companii care raporteaza.
Decidentii politici, investitorii si societatea civila preseaza companiile sa publice rapoarte de CSR
Pe langa factorii motivatori interni, o companie se confrunta cu numeroase presiuni externe pentru a raporta: politicile nationale si internationale, investitorii, societatea civila etc. Raportarea de CSR devine mai curand o norma decat o exceptie pentru companiile care activeaza intr-o economie din ce in ce mai globalizata.
Presiuni din partea guvernelor: Summit-ul G8 din iunie 2007, organizat in Germania, a acordat o atentie deosebita raportarii de CSR. Multi au vazut in asta dezvoltarea unei noi teme de interes la nivel guvernamental. Liderii participanti la Summit, in declaratia comuna intitulata “ Dezvoltare si Responsabilitate in Economia Mondiala” au cerut companiilor listate la diferitele piete bursiere “sa evalueze in rapoartele lor anuale modul in care respecta standardele si principiile de CSR”. Membrii G8 si-au luat atunci angajamentul “sa promoveze activ standarde internationale privind responsabilitatea sociala a companiilor si piata muncii.” De asemenea, ei au lansat un apel statelor aflate in curs de dezvoltare sa procedeze la fel.
Exista in continuare dezbateri cu privire la cel mai oportun mix dintre masurile impuse de state si initiativele voluntare ale companiilor pentru a atinge obiectivele dezvoltarii durabile. Insa mesajul decidentilor politici, atat in Uniunea Europeana cat si in afara ei, este foarte clar: companiile trebuie sa ia in serios dezvoltarea durabila si sa raporteze despre performantele pe care le au in acest domeniu.
Presiuni din partea investitorilor: Investitorii nu se documenteaza despre companii doar din bilanturile contabile. Asta le face pe multe companii sa publice rapoarte de CSR. De exemplu, initiativa United Nations Principles for Responsible Investment (UN PRI), lansata in 2006, a intensificat presiunea venita din partea investitorilor asupra companiilor. Semnatarii UN PRI sunt de regula institutii mari, specializate in investitii. Printre acestea, se numara cele mai mari fonduri de pensii din lume, precum CalPERS din SUA, Fondul de pensii Guvernamental Norvegian sau Casa de Depuneri si Consemnatiuni din Franta. Valoarea totala a proprietatilor detinute de semnatarii UN PRI se ridica la suma de 10 mii de miliarde Euro.
Cele sase principii pe care se angajeaza sa le respecte semnatarii UN PRI sunt urmatoarele:
Vom include probleme care tin de ESG (Environment, Society, Governance) in analiza investitiilor si in procesul de luare a deciziilor;
Vom fi actionari activi si vom include problemele legate de ESG in politicile si practicile noastre;
Vom cere companiilor in care investim sa raporteze transparent despre aspectele legate de ESG;
Vom promova acceptarea si implementarea Principiilor pentru Investitii Responsabile in cadrul pietei financiare;
Vom colabora pentru a spori eficienta in implementarea Principiilor;
Vom raporta fiecare despre activitatile intreprinse si despre progresul inregistrat in implementarea Principiilor.
Presiuni din partea opiniei publice: potrivit studiului global Edelman 2007 Trust Barometer, realizat de compania americana Edelman Design Communications, majoritatea liderilor de opinie din intreaga lume cred ca “mediul de afaceri international joaca un rol important in abordarea problemelor sociale si de mediu majore, un rol pe care nu il poate avea nici o alta institutie.” Oamenii, fie ca vorbim de consumatori, votanti sau membri ai unor ONG-uri, sunt din in ce mai constienti de impactul companiilor asupra societatii si a mediului.
La randul lor, companiile isi dau seama ca performantele in domeniul CSR le pot influenta reputatia. Asta le determina sa fie transparente, intrucat stiu ca singura modalitate prin care pot evita acuzatiile de green-washing este comunicarea unor informatii impartiale, conform unor standarde internationale.
CSR - nu doar pentru multinationale
Interesant este ca nu doar companiile multinationale raporteaza sau sunt presate sa raporteze. Liderii multor companii mici si mijlocii (IMM-uri) au devenit interesanti de agenda responsabilitatii sociale. Ei inteleg ca o companie, indiferent de marime, industrie sau localizare, trebuie sa fie parte a solutiilor la problemele globale de azi. In plus, prioritatile acestora reflecta interesul pe care il au fata de consumator, iar rapoartele lor demonstreaza acest lucru.
O prioritate a GRI este sa incurajeze IMM-urile sa comunice despre CSR, oferindu-le resurse adaptate. In prezent, peste 100 de astfel de companii se pregatesc sa publice sau au publicat rapoarte de CSR conform GRI.
Luate individual, aceste companii par neinsemnate. Totusi, ele alcatuiesc 90% din mediul de afaceri mondial. In plus, IMM-urile ofera locuri de munca pentru aproximativ 50-60% din totalul angajatilor la nivel global.
De multe ori, IMM-urile fac parte din lantul de furnizori (suplly chain) al multinationalelor. Acestea din urma pot fi un model pentru companiile mici, impartasindu-le din experienta lor in ceea ce priveste responsabilitatea sociala. GRI colaboreaza din ianuarie 2007 cu doua institutii guvernamentale germane: Agentia de Dezvoltare Germana si Ministerul Federal German pentru Cooperare Economica si Dezvoltare. Impreuna, am initiat un proiect pentru a studia ce beneficii poate aduce transparenta in cadrul lantului de furnizori, atat pentru multinationale cat si pentru IMM-urile furnizoare.
In cadrul acestui proiect derulat in in sase tari, companii multinationale cu experienta in raportare, precum DaimlerChrysler, Otto Group, Telefonica si Puma au jucat rolul de mentori pentru furnizorii lor. Acestea au invatat cum sa initieze un proces de raportare si cum sa-si imbunatateasca performantele in dezvoltarea durabila.
Intrucat initiativa a avut succes, GRI a anuntat de curand lansarea proiectului Global Action Network for Transparency in the Supply Chain. Astfel, GRI face un apel catre multinationale pentru a promova CSR in randurile furnizorilor, oferindu-le resursele necesare pentru a raporta.
Proiectul Global Action Network va fi sustinut si de ONG-uri nationale si internationale, guverne si institutii academice. Acestea vor ajuta GRI si partenerii sai acreditati sa elaboreze strategii de training si consiliere specializate pentru IMM-uri.
Calitatile unui raport de CSR
Alegerea temelor potrivite. Pentru o prezentare obiectiva si echilibrata a performantelor unei companii este nevoie mai intai de alegerea temelor care urmeaza sa fie acoperite in raport. Decizia trebuie luata atat in functie de obiectivele si experienta organizatiei, cat si de asteptarile si nevoile stakeholderilor. Ambele sunt repere esentiale in decizia asupra continutului raportului.
Materialitatea. Aceasta este calitatea unui raport de a oferi publicului o imagine clara despre impactul relevant al companiei respective. De exemplu, nu este “material” un raport al unei companii siderurgice care mentioneaza cantitatea de hartie fololosita dar omite sa comunice cantitatea de C02 emisa in atmosfera.
Implicarea stakeholderilor. Mai intai, trebuie identificate categoriile de public afectate de activitatea companiei. Apoi, raportul de CSR trebuie sa arate cum a raspuns compania la asteptarilor acestora.
Definirea corecta a “limitelor” raportului (Report Boundaries). Daca o companie poate controla si activitatea altor agenti economici cu care lucreaza (furnizori, distribuitori etc.) atunci raportul ar trebui sa acopere si impactul generat de acestia. Definirea limitelor se face la inceputul raportului si consta in specificarea clara a perioadei de timp acoperite si a unitatilor economice avute in vedere.
Completitudinea este strans legata de stabilirea corecta a “limitelor” raportului si de relevanta temelor si indicatorilor. Un raport este complet daca permite publicului sa-si faca o imagine corecta despre activitatea unei companii pe o perioada de timp determinata.
De asemenea, raportul trebuie sa prezinte performantele companiei in contextul mai larg al dezvoltarii durabile.
Pasii pentru realizarea unui raport de CSR
GRI a publicat recent un ghid pentru companiile care nu au mai raportat niciodata conform standardelor G3: GRI Sustainability Reporting: how valuable is the journey?. Acesta poate fi achizitionat online de pe site-ul GRI la pretul de 50 de Euro. Printre altele, ghidul identifica cinci pasi pe care trebuie sa ii faca o companie care doreste sa raporteze despre CSR:
1. Pregatirea: aceasta presupune discutii in interiorul companiei, mai ales la nivelul managementului. Scopul este identificarea celor mai importante teme legate de impactul social, economic si de mediu al companiei.
2. Relationarea: pasul, esential in procesul de raportare, presupune obtinerea unui input din partea stakeholderilor cu privire la cele mai importante teme care ar trebui incluse in raport.
3. Definirea: contributia stakeholderilor din cadrul pasului 2 va confirma daca problemele identificate de management la pasul 1 sunt cu adevarat cele mai importante. Confruntarea stakeholderi-management va contura directia raportului si va oferi argumente puternice pentru alegerea temelor.
4. Monitorizarea: pasul consta in adunarea datelor care vor alcatui raportul final. GRI a stabilit indicatori meniti sa ajute companiile sa identifice ce trebuie masurat. De asemenea, principiile de raportare GRI permit companiilor sa verifice in permanenta calitatea informatiilor adunate.
5. Comunicarea: informatiile colectate in cadrul pasului 4 sunt incluse in raport. Insa procesul nu se incheie aici: pasul final include si interpretarea informatiilor si redactarea propriu-zisa a raportului. De asemenea, trebuie decise cele mai bune metode de a comunica rezultatele raportului.
Si, desigur, urmatorul ciclu de raportare incepe chiar dupa incheierea pasului 5.
GRI ofera resurse, consiliere si exemple practice de rapoarte conform standardelor G3 pentru a ajuta atat companiile cu experienta in raportare de CSR, cat si pe cele care se afla doar la inceput. Pentru mai multe informatii, vizitati www.globalreporting.org/Learning.
Ernst Lighteringen, CEO-ul GRI, vorbeste despre misiunea organizatiei sale
Daca ti s-a parut util acest material, fii la curent cu ce publicam!
Intra in cea mai mare comunitate de CSR din Romania!
Saptamanal, ne citesc peste 5.000 de specialisti din companii, agentii de comunicare, ONG-uri sau institutii publice.
Asigura-te ca primesti cele mai actuale informatii si cele mai influente analize,
studii de caz sau tendinte din domeniul CSR, atat din Romania, cat si din strainatate.
Companii responsabile in Romania, studii de caz si know-how despre CSR
Modelul de raportare de CSR cel mai utilizat la nivel mondial este cel al Global Reporting Initiative (GRI). Am invitat un reprezentant al organizatiei sa vorbeasca despre beneficiile pe care le are o companie daca publica un raport conform standardelor GRI. El descrie si pasii necesari pentru un astfel de raport.
companii din industrie, pe baza unor criterii comune.
nivel global, care sa contina concepte, termeni si indicatori comuni. Misiunea GRI este sa raspunda acestei nevoi, oferind un model de raportare credibil, care sa poata fi folosit de toate companiile, indiferent de marime, industrie sau localizare.
