RSS

Sponsori


Orange - Profil CSR

   Enel Romania - Profil CSR

Toti partenerii Programului ResponsabilitateSociala.ro


Intreprinderile sociale - un sector care nu mai poate fi ignorat

Roxana Damaschin-Tecu Intreprinderile sociale pot oferi raspunsuri pentru problemele economice si sociale cu care ne confruntam la nivel global. Reprezentanta NESsT ne spune ce pot face actorii implicati (stat, companii, ONG-uri sau consumatori) pentru a contribui la dezvoltarea economiei sociale.

de Roxana Damaschin-Tecu
Enterprise Development Director - NESsT

In prezent, la nivel global, tarile se confrunta cu mari probleme economice si sociale pentru care se pare ca metodele traditionale si conventionale nu au un raspuns. Somajul, saracia, excluziunea sociala, imbatranirea populatiei, problemele de mediu - toate acestea cer noi abordari. Intreprinderile sociale sunt cel mai bine pozitionate pentru a veni cu raspunsuri generate la nivelul comunitatilor, acolo unde cauzele problemelor sunt manifeste si unde reperele si stabilitatea sunt absente.

Trebuie intai sa facem o distinctie intre doi termeni care se confunda deseori  - antreprenor social si intreprindere sociala.

Carti in format DAISY produse de FCCCel mai simplu mod de a genera o discutie este sa pornim de la un exemplu concret, oferit de Fundatia Cartea Calatoare (FCC) din Focsani. Mircea Bucur, presedintele Fundatiei, este un antreprenor social care a sesizat o problema in randul nevazatorilor din Romania - izolarea sociala si greutatile in accesarea unui loc de munca - si a venit cu solutii creative: cursuri de utilizare a calculatorului pentru nevazatori si o revista audio.

Ulterior, frustrarea data de eforturile constante necesare asigurarii fondurilor pentru aceste proiecte sociale l-a transformat in manager de intreprindere sociala: acum FCC produce si vinde carti, manuale scolare si elemente de legislatie in format DAISY.  Povestea acestei intreprinderi sociale a inceput in 2008, cand NESsT a investit consultanta individualizata si un grant in bugetul de start-up a ceea ce era atunci o idee frumoasa, cu un plan bun de implementare.

Ziua Intreprinderilor Sociale

Portofoliul NESsT cuprinde zeci de astfel de intreprinderi sociale din cele mai diverse industrii (de la bijuterii la turism, de la agricultura la elemente de design interior, de la servicii de tiparire la mentenanta de spatii exterioare si curatenie) - adica afaceri propriu-zise, viabile, stabile, dar create cu scopul central de a rezolva, prin insasi functionarea lor, o problema sociala grava.

La nivel de UE, intreprinderile sociale angajeaza peste 11 milioane de persoane, adica peste 6% din forta activa de munca. In Romania nu avem inca statistici cu privire la impactul generat de intreprinderi sociale in economia nationala.

Insa, conform Atlasului Economiei Sociale (sept 2011, FDSC), in Romania exista peste 25.000 organizatii active in economia sociala, cu venituri de 1.5 miliarde euro (din acestea, 18,5% sunt venituri din activitati economice). In cadrul acestor intreprinderi sociale lucreaza peste 163.000 persoane (3.3% din total angajati). Cele 120 de intreprinderi sociale in care NESsT a investit de-a lungul timpului au creat peste 12.000 oportunitati economice si au influentat, in mod pozitiv, viata a peste 280.000 persoane marginalizate. Luand in considerare aceste cifre, e vorba de un sector pe care nu il mai putem ignora.

Atelierul Sacosa de Panza in care tineri aflati in situatii de risc realizeaza sacose de panza pentru a fi vandute Recent, am avut privilegiul de a fi aleasa Eisenhower Fellow si de a strabate Statele Unite ale Americii in incercarea de a absobi cat mai mult din ce se intampla acolo referitor la intreprinderi sociale si de a analiza ce am putea aplica in Romania. Am descoperit multe probleme comune, precum: gravitatea inegalitatilor si gradul ridicat de exluziune sociala a anumitor grupuri marginalizate, fragmentarea raspunsurilor aduse problemelor, dezacorduri legislative la diferite nivele.

Am gasit insa si multe solutii, unele mai usor, altele mai greu de implementat si la noi, insa la toate am sesizat niste elemente comune: ideea de colaborare reala la nivelul comunitatii in beneficiul celor marginalizati (impactul colectiv era subiectul fierbinte al multor intalniri), abordarea antreprenoriala si rolul crucial al liderului frustrat de staus quo, curajul unei viziuni indraznete (urmata de un plan de executie a acelei viziuni) si implicarea principalilor actori la nivel de sistem: realizatorii de politici care au curajul de a-si asuma riscuri (de exemplu, dezvoltarea unor mecanisme financiare ce isi propun atragerea capitalului privat in zona de impact social prin folosirea bazata pe performanta a banilor publici - social impact bonds), universitati de prestigiu care au programe si profesori dedicati subiectului, fundatii private care urmaresc antreprenoriatul si impactul pe termen lung, organizatii de sprijin, lobby si advocacy, investitori si finantatori (un nou domeniu se dezvolta in lume - impact investing), ONGuri si companii, indivizi si membri ai comunitatii.

Cadrul legal si solutiile necesare pentru antreprenoriat social


Restaurant din Ungaria unde gatesc persoane cu dizabilitati Una din principalele diferente pe care le-am sesizat este legata de modul de abordare a politicilor. Cred ca practicienii din domeniu ar trebui sa se concentreze pe dezvoltarea unei miscari reale la nivel national, care sa demonstreze impactul care poate fi generat de intreprinderi sociale. Sectorul este intr-o etapa incipienta, in care reglementarea prea stricta si prea devreme ar putea duce la eliminarea initiativelor creative si inovative, care nu s-ar regasi in niste sabloane pre-definite. Cadrul legal din Romania - la fel ca in multe din tarile din regiune - forteaza in prezent o diviziune stricta intre entitatile non-profit si cele orientate spre profit si este, in general, neprietenos cu modele de afaceri hibrid, care combina scopuri sociale si antreprenoriale, facand dificila si birocratica dezvoltarea unor intreprinderi sociale.

Inca avem nevoie de timp pentru a experimenta. Nu guvernul este cel care poate initia schimbarea sociala - aceasta este profund ancorata in comunitatile locale. E adevarat, odata ce impactul este demonstrat, politicile publice pot stimula aceasta schimbare - un exemplu foarte recent fiind propunerea administratiei Obama cu privire la politicile legate de imigrare si impactul acestora asupra dezvoltarii intreprinderilor sociale.

In prezent, in Romania, taxele sunt mari, procedurile birocratice, accesul la finantare dificil, mecanismele de sprijin (asistenta tehnica) sunt putine, procedurile de achizitii publice netransparente si nestimulante pentru intreprinderile sociale. La aceasta se adauga absenta unei culturi antreprenoriale, accesul limitat la tehnologie si informatii in comunitatile unde e cea mai mare nevoie de ele, lipsa increderii, cresterea diferentelor intre urban si rural, riscuri economice si sociale ridicate, ceea ce ridica bariere semnificative.

Intreprinderile sociale au nevoie de
sprijin pe termen lung, adecvat si flexibil. Astfel ca existenta unor intermediari - cum este NESsT - care ofera acces la asistenta tehnica si surse de finantare adevate este mai mult decat necesara dezvoltarii sanatoase a sectorului.

Tot pentru aceasta dezvoltare, statul ar trebui sa isi schimbe viziunea cu privire la modul in care sunt acordate subventiile si finantarile nerambursabile - sa urmareasca generarea de impact (pe care sa il si masoare), sa evite duplicarile din sistem. De asemenea, companiile - ar putea sa revizuiasca modul in care fac donatii si sa se orienteze catre programe bazate pe impact pe termen lung, sa aplice principiile corporate shared values mai degraba decat corporate social responsibility si sa includa intreprinderile sociale intre furnizorii lor. Iar consumatorii ar putea pune mai multa presiune pe piata, demonstrand preocupare fata de originea si compozitia produselor si modul in care sunt tratati  cei angajați in productie.

Cred ca toti cei implicati in domeniu avem responsabilitatea de a contribui la dezvoltarea unei miscari puternice si coezive pentru ideea de intreprinderi sociale de succes, care au impact economic, social si cultural. De ce nu, crearea unei coalitii nationale, cu obiective clare de reprezentativitate, constientizare, dezvoltare profesionala si advocacy?


7527

Biografie Roxana Damaschin-Tecu

Roxana Damaschin-Tecu este Enterprise Development Director pentru Europa Centrala si de Est in cadrul NESsT, sustinand dezvoltarea de intreprinderi sociale in Romania, Ungaria, Cehia, Slovacia si Croatia. Investeste cu pasiune in potentialul oamenilor de a rezolva pe termen lung problemele grave ale comunitatii cu insesi resursele acesteia.
Inainte de NESsT, Roxana a lucrat la Fundatia Pentru Voi si la Centrul Cultural Francez-German din Karlsruhe (Germania), unde a luat contact prima oara cu sectorul non-profit.
In 2012, a fost selectata printre cei 20 de tineri din lume care au participat la programul oferit de Eisenhower Fellowships. In cadrul programului, a studiat timp de doua luni mecanismele de functionare a intreprinderilor sociale din SUA

Ti-a placut articolul? Fii la curent cu ce publicam!


Aboneaza-te prin email sau da "Like" la Pagina de Facebook.


Citeste si alte articole din categorii similare:


Antreprenoriat social | Inovatie sociala | Incluziune si diversitate | Achizitii responsabile


Iti recomandam si articolul:

Telekom: 2 aplicatii mobile pentru viitoarele si proaspetele mamici

Aplicatiile ofera, cu ajutorul tehnologiei, instrumente si sfaturi, de la prima luna de sarcina pana in primii ani de viata ai copilului.


Spune-ti si tu parerea!


Site-uri partenere
Comunicatedepresa.ro Radio Lynx Green Report StiriONG.ro