RSS LinkedIn

Sponsori


Orange - Profil CSR

   Enel Romania - Profil CSR

Toti partenerii Programului ResponsabilitateSociala.ro


Interviu Codrin Scutaru: "actualul guvern va stimula domeniul CSR si sustenabilitatea economiei"

Codrin Scutaru De la calitatea locurilor de munca, la competitivitatea IMM-urilor, angajabilitatea tinerilor, incluziunea persoanelor dezavantajate sau stimularea companiilor responsabile, Secretarul de Stat din Ministerul Muncii inventariaza solutiile pe care si le-a propus echipa guvernamentala din care face parte.

de Codrin Scutaru
Secretar de Stat - Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice

I: Ce rol ocupa sustenabilitatea pe agenda Ministerului Muncii?


Codrin Scutaru: este un concept extrem de important. Ministerul Muncii este prin excelenta un minister de sinteza, care gestioneaza atat oferta de locuri de munca, prin Agentia Nationala de Ocupare, cat si Legislatia Muncii, cadrul legal sub care oamenii se pot angaja sau pot avea relatii de munca in Romania. In plus, mai gestioneaza si zona de protectie sociala, care se refera la protectia unor categorii vulnerabile, fara venituri sau cu venituri foarte mici.

Si atunci, fiind un minster complex, sustenabilitatea relatiei intre angajati si angajatori, fie ei din mediul public sau privat, este privita ca o prioritate. Dar pana a transforma aceasta prioritate intr-un modus vivendi, dureaza. Adica pana sa asiguram un dialog mai mare cu angajatorii atat din mediul public, cat si din mediul privat, nu doar un control asupra lor, mai e ceva distanta.

Insa asta mi-am propus: sa am un dialog cat mai mare cu cei care ofera locuri de munca, pentru a afla ce provocari au, din punct de vedere al legislatiei. Practic, ar trebui sa le multumim in fiecare zi pentru faptul ca ofera locuri de munca. Deci controlul si responsabilitatea trebuie dublate de o anumita incurajare a celor care reusesc sa creeze noi locuri de munca.

Venim dupa un moment dificil, 3 ani in care s-au pierdut 700.000 de locuri de munca (2009-2012) si dupa un an de zile in care cel putin 100.000 de noi locuri de munca au aparut. Dar pana la a ajunge la un nivel acceptabil, mai dureaza.

I: Pentru a va atinge obiectivul, care sunt actorii cu care veti avea acest dialog?


Codrin Scutaru: este vorba despre marii angajatori, micii angajatori si asociatiile nonprofit care ofera servicii de asistenta sociala, suplimentar fata de cele oferite de stat.

dialog cu IMM-urileSi cred ca trebuie sa ne concentram mai ales pe dialogul cu IMM-urile, care sunt marea noastra sansa de a crea noi locuri de munca. Anul trecut noi am adoptat si o serie de facilitati pentru IMM-uri, prin directiva Small Business Act.

Unu, doua, trei locuri de munca inseamna o intreprindere mica, de familie, functionala. Eu cred ca multiplicarea acestor intreprinderi functionale duce la o sustenabilitate a unor locuri de munca care practic se auto-finanteaza prin activitatea unei echipe care poate fi chiar o familie.

De asemenea, cred ca locurile de munca din intreprinderile mici si mijlocii sunt cel mai fezabil obiectiv pentru tinerii care vor sa se angajeze. Un tanar are trei optiuni: poate alege fie sa devina antreprenor, dar are nevoie de o motivatie foarte puternica, poate alege sa faca un intership intr-o multinationala, unde beneficiaza de formare la locul de munca, siguranta si perspectiva de viitor sau poate alege sa lucreze intr-o firma mica, dar mult mai dinamica. In IMM-uri, ei isi pot asuma mai multe roluri, indeplinind poate aceleasi atributii ca o intreaga echipa dintr-o multinationala.

Acesta este modelul american, aplicabil si in Romania. De exemplu, compania Apple a pornit intr-un garaj. Altele au inceput intr-o camera, exact asa cum gandim visul american: cu cativa oameni, un obiectiv, un produs si inovatie. Si asa apar si noi locuri de munca.

I: Ati mentionat facilitati pe care statul le-ar putea oferi IMM-urilor. Puteti sa ne dati exemple?


Codrin Scutaru: da. Daca in zona profitului reinvestit ar fi niste facilitati fiscale, cred ca s-ar putea crea niste noi locuri de munca foarte rapid. Un alt lucru pe care ni-l recomanda Small Business Act, directiva pentru intreprinderile mici si mijlocii, este sa incurajam chiar angajarea celor care nu au experienta anterioara, care sunt la primul loc de munca, pentru a crea o sansa unui segment de populatie activa care intra in campul muncii.

Apoi, trebuie sa avem facilitati si in ceea ce priveste controlul companiilor. Controlul nu trebuie sa fie unul care sa tracaseze angajatorul, ci unul care sa se asigure ca legislatia muncii si cea comerciala sunt respectate, dar sa-l incurajeze in acelasi timp pe angajator sa raporteze corect lucrurile. Asa cum spune Small Business Act, am putea mari distantele dintre controale: sa fie mai putine, dar foarte serioase, ca angajatorul sa fie stimulat ca pana data viitoare sa-si rezolve problemele si sa poata in acelasi timp sa fie productiv. Aceasta ca sa evitam tracasarea unui angajator mic, care duce la o timorare in activitatea sa de zi cu zi.

I: Cum vedeti relatia dintre IMM-urile autohtone, ca posibili furnizori, si marile corporatii?


Codrin Scutaru: nu putem obliga corporatiile din punct de vedere legal sa accepte furnizori locali, insa ar fi un pas important daca s-ar face recomandari referitoare la relatia dintre cele doua.

furnizori localiDe exemplu, autoritatile de stat ar putea invita marile corporatii sa semneze un acord de acceptare a furnizorilor locali de cate ori este posibil. Acest lucru se intampla deja in domeniul agriculturii. Lanturile de hypermarketuri sunt incurajate sa aiba standuri de produse naturale romanesti, neimportate. E un prim pas. Ar fi bine daca s-ar intampla acelasi lucru in toate domeniile de activitate si s-ar accepta furnizorii locali.

Cred ca o politica de echilibru este posibila, ar putea fi un lucru reciproc avantajos. Locurile de munca din intreprinderile mici si mijlocii se mentin, iar relatia cu marile intreprinderi creste, se stabilizeaza, incepe sa fie una constanta, si, pe acest fond, apar si noi oportunitati de piata.

Crearea unei legaturi, unei relatii functionale intre marile corporatii si furnizori locali mici este deci o solutie fezabila. Unele companii comunica deja faptul ca au furnizori locali. Daca acest lucru se intampla cu adevarat ar trebui verificat de Ministerul Muncii.

I: IMM-urile ar avea de castigat din aceasta relatie. Dar ce beneficii s-ar putea crea si pentru marile companii?


Codrin Scutaru: in primul rand ma gandesc la cateva facilitati fiscale care trebuie foarte bine gandite in perioada aceasta in care bugetul trebuie gestionat foarte atent. Trebuie gandite bine impreuna cu mediul privat. Si mediul privat trebuie sa inteleaga ca aceste facilitati fiscale nu pot fi o supapa care apare deodata si le da libertatea totala de a-si diminua nivelul contributiilor.

Guvernul ar putea insa, in mod responsabil, sa incurajeze activitatile sociale desfasurate de companii. De exemplu, in zona serviciilor publice sociale, avem niste deficiente: numarul mic de gradinite sau de cantine sociale. Daca aceste servicii ar fi asigurate de niste corporatii, statul ar putea sa le acorde acestora facilitati fiscale importante.

femei angajateIn plus, companiile ar arata astfel ca se preocupa de bunastarea angajatilor. O companie care ofera serviciile unei gradinite angajatelor cu copii demonstreaza nu doar responsabilitate, ci si o intelegere a modului in care performanta este influentata de acea bunastare. S-a constatat ca productivitatea unui angajat este direct proportionala cu nivelul de satisfactie din viata sa personala. Deci, practic, cei care nu au creat astfel de facilitati pentru angajati nu cunosc realitatea umana.

I: Ce parere aveti despre egalitatea de gen la locul de munca, in conditiile in care un studiu recent arata ca rata de ocupare a femeilor si salariile lor sunt semnificativ mai mici?


Codrin Scutaru: in primul rand, in Romania trebuie sa incepem o data si pentru totdeauna sa fim mai respectuosi cu femeile. Ele au o norma tripla de munca: sunt mame, sotii si angajate. Si culmea, pentru toate aceste eforturi, exista cazuri in care primesc salarii mai mici decat barbatii. Statul si Ministerul Muncii, prin Directia Egalitatii de Sanse, aminteste cu fiecare ocazie ca, dand un salariu mai mic pe aceeasi munca si neinvestind in implinirea angajatelor femei la locul de munca si in familie, angajatorii vor avea o productivitate scazuta.

Apoi, ar trebui ca angajatorii sa constientizeze necesitatea echilibrului intre viata profesionala si cea de familie. Trebuie sa descurajam statul peste program si sa incurajam eficienta in timpul programului de lucru. Viata personala, orele de dupa serviciu sunt importante, sunt viata ta. Nu poti sa ti-o prelungesti cu cativa ani pe care ii pierzi in ore de pauza care n-ar fi trebuit sa fie de pauza. Si pauzele acestea trebuie gandite.

balanta viata profesionala - viata personalaExista companii straine pentru care statul peste program este considerat ineficienta. Aceeasi gandire ar trebui sa o adoptam si noi. De ce? Pentru ca nici nu-ti inchipui cat bine ii faci omului din fata ta daca il indemni sa-si impinga limitele in cadrul programului de lucru, cu niste pauze de masa adecvate. Calitatea vietii are mai multe aspecte. Un om care mananca prost, un om care mananca la ore nepotrivite, nesanatos, care nu se odihneste, nu da randament si se imbolnaveste. Un om bolnav costa mai mult statul si familia si nu mai poate produce pentru societate si pentru bunastarea familiei sale. De ce sa nu prevenim lucrul acesta? Tine de Ministerul Muncii sa comunice aceste lucruri mai ferm anul acesta.

I: Si credeti ca doar comunicarea va determina companiile sa actioneze si sa respecte recomandarile?


Codrin Scutaru: nu, este doar primul pas. Dupa aceea trebuie sa cream norme. Slava Domnului, in Romania stim sa facem un cadru legal cat mai complet, avem un Parlament mare, care poate legifera, dar nimic nu se poate fara constientizare. Abia dupa ce iti dai seama ca e o prioritate, creezi norma si cadrul legal. Cand nu realizezi ca e o prioritate, o tratezi ca pe un fapt secundar si o lasi sa mearga inainte, tratand alte probleme.

Insa, aceasta este o prioritate strategica pentru Romania. Avem probleme cu natalitatea, avem probleme cu populatia activa si cu migratia fortei de munca. De ce sa nu prevenim o situatie care in 20-30 de ani devine una foarte grava? Sa spunem de acum: din respect pentru familie, impunem anumite norme obligatorii pentru angajatori: facilitati pentru femeile insarcinate la locul de munca, grija pentru alimentatia si pentru pauzele de masa ale angajatilor etc. Concomitent, se pot introduce sanctiuni pentru lipsa de eficienta a angajatului, intrucat trebuie sa existe un echilibru.

Ma uitam la doua tipuri de categorii pentru care sunt ingrijorat: tinerii si populatia activa de peste 45 de ani. Pentru tinerii absolventi de liceu, dar care nu au obtinut diploma de bacalaureat, Ministerul Muncii va crea doua proiecte pilot, prin care urmareste calificarea si integrarea lor in zona activa. Similar, pentru persoanele active de peste 45 de ani care risca sa-si piarda sau si-au pierdut deja locul de munca si sunt someri, Autoritatea Nationala de Calificari asigura cursuri de calificare, cat si reglementari pentru prevenirea abuzurilor. Atunci cand o persoana de 45 de ani este capabila sa-si gaseasca un loc de munca si trece prin etapele necesare angajarii, trebuie sa fie ferita de abuzuri, iar angajatorii trebuie sa stie ca nu glumim cu astfel de lucruri. Sunt oameni care au familii, oameni care nu vor sa intre in zona de marginalizare sociala si care, din cauza acestei tendinte, ajung sa fie scosi in afara societatii. Asta desi sunt oameni foarte capabili, si, de ce nu, la 45 de ani, inca tineri.   

I: Referitor la persoanele cu dizabilitati sau, in general, persoanele dezavatanjate, in ultima vreme se vorbeste din ce in ce mai mult de "intreprinderile sociale". Este economia sociala o solutie?

 
Codrin Scutaru: sigur ca da. Exista deja o lege care a fost adoptata de Guvern si este trimisa in Parlament, care o va adopta pana la mijlocul anului 2014. Deci un element de noutate pe care vi-l spun acum este ca Romania va fi printre primele tari din Europa care va avea o lege a economiei sociale pana la mijlocul anului curent. Aceasta lege va crea cadru legal si va facilita infiintarea de intreprinderi de insertie sociala, intreprinderi prin care sunt activate grupuri vulnerabile, precum romii, persoanele cu dizabilitati, persoanele marginalizate sau sarace. Acestia vor putea fi activi intr-un anumit domeniu, fie el un domeniu care tine de mestesuguri, de zona cooperatista, sau de servicii... important e sa fie activati cat mai multi dintre cei care au potential.

persoane cu dizabilitati integrate in campul munciiIn ceea ce priveste persoanele cu dizabilitati, aici trebuie sa schimbam paradigma. Noi vom avea o noua strategie pentru persoanele cu dizabilitati, care in perioada urmatoare va fi pusa in dezbatere publica. Ne propunem sa trecem de la tratarea dizabilitatii drept o incapacitate, la tratarea proactiva. Sa vedem abilitatile persoanei cu dizabilitati, care poate face lucruri enorm de importante. Eu cred ca persoanele cu dizabilitati din Romania nu sunt doar un grup de care trebuie sa avem mai multa grija, ci unul foarte important pentru economia Romaniei. Foarte multe grupuri vulnerabile sunt grupuri care nu si-au valorificat potentialul. Acum cream un cadru mai favorabil in zona aceasta.

I: Ce ne puteti spune despre masura in care este respectat cadrul legal referitor la unitatile protejate?


Codrin Scutaru: unitatile protejate sunt verificate si continuam verificarile. Si anunt pe aceasta cale ca vom avea o runda de verificari foarte aspra in aceasta privinta. Vom verifica daca unitatile protejate au angajat numarul necesar de persoane cu dizabilitati. In acelasi timp, vom verifica modul cum sunt tratate persoanele cu dizabilitati angajate: sa nu fie un comportament discriminatoriu sau un comportament care sa le lezeze demnitatea.

Este drept ca unele companii medii si mari prefera ca in loc sa angajeze persoane cu dizabilitati sau sa cumpere produse de la unitati protejate, sa plateasca taxa prevazuta de lege, ceea ce eu nu incurajez. Dimpotriva, as vrea sa vad daca au facut toate eforturile necesare pentru a angaja intai persoanele cu diazbilitati. Aceasta verificare si campanie de monitorizare a aceea ce s-a intamplat a inceput anul trecut si anul asta va merge mai departe.

I: Pe langa cadrul legislativ existent, s-ar putea initia si o comunicare cu angajatorii, pentru a facilita incluziunea in munca a persoanelor cu dizabilitati?


Codrin Scutaru: bineinteles. Asta facem prin noua strategie. Incercam sa atragem atentia asupra faptului ca nu mai poate continua atitudinea prin care ne prefacem mai degraba ca persoanele cu dizabilitati nu exista in jurul nostru. Toate ministerele trebuie sa faca eforturi de accesibilizare a institutiilor, a spatiilor publice, impreuna cu autoritatile locale. Trebuie sa dam sansa persoanelor cu dizabilitati din Romania sa se afirme, sa poata iesi din casa, sa aiba acces la tot ceea le poate oferi o tara europeana, ca asta suntem.

In acelasi timp, cred ca inclusiv institutiile publice, ministerele si agentiile trebuie sa dea un exemplu foarte clar prin angajarea persoanelor cu dizabilitati.

Lupta va fi foarte grea. Am inceput-o in 2013 si am vazut rigiditatea societatii, dar trebuie sa o continuam. Am cerut deja un punct de vedere din partea societatii civile si au venit niste recomandari chiar de la persoanele cu dizabilitati care inteleg cel mai bine ce se intampla. Deja companiile, angajatorii din institutiile publice stiu ca este cineva care ii intreaba daca fac ceva in domeniul acesta. Deja stiu ca existam. Acum o sa stie si faptul ca nu ne vom lasa si ca vom continua sa-i intrebam si vom cere respectarea legii, impreuna cu cei din societatea civila.

I: Sa spunem ca o companie este reponsabila si respecta directiile mentionate anterior: conditii de munca decente, egalitate de gen, incluziunea persoanelor dezavantajate. Va fi ea incurajata de Minister?


Codrin Scutaru: da. Mi-a venit o idee chiar acum in timp ce discutam: de a promova prin intermediul ministerului toate acele exemple de bune-practici, toate acele companii care fac ceea ce trebuie in acest domeniu. Si dau un exemplu: vreau sa acord un parteneriat formal acelor companii care vin si arata ca fac ceva in acest sens.

I: Ce parere aveti despre reglementarea raportarii de CSR in Romania?


Codrin Scutaru: daca nu exista deja cadru legal, trebuie sa facem pasi pentru a-l dezvolta cat mai repede. E deja 2014, responsabilitatea sociala corporativa este o prioritate europeana, prin faptul ca exista si o directiva care trebuie aplicata in sensul acesta.

raportarea de CSRAsa ca hai sa facem un efort sa dezbatem acest lucru anul acesta si sa venim cu o prima propunere legislativa. Cred ca impreuna cu mediul asociativ, impreuna cu marile companii, impreuna cu specialisti in responsabilitate sociala, anul acesta trebuie sa fie un an in care sa dam un start catre actiune, un cadru legal implementabil.

Raportarea aceasta trebuie sa se faca pentru a stimula dezvoltarea responsabilitatii sociale corporative si nu doar birocratic. Pe mine nu ma intereseaza sa fie o raportare de forma, pe care nu am resurse sa o controlez. Ma intereseaza sa fie o raportare care sa aduca ceva in schimbarea calitatii vietii oamenilor care beneficiaza de aceste initiative de responsabilitate sociala corporativa. Ma intereseaza sa schimb cumva viata omului angajat de o companie sau care locuieste intr-o zona in care compania opereaza. Implicarea mai mare a mediului privat in viata oamenilor este o cale de dezvoltare a societatii. Oamenii vor fi mai productivi si se va compensa ceea ce statul nu poate oferi inca suficient ca servicii publice.

I: Cum va afecta in viitor sustenabilitatea domeniul crearii locurilor de munca si dialogul dintre mediul public si cel privat?


Codrin Scutaru: cred ca sustenabilitatea relatiilor de munca si a gestionarii pietei muncii de catre toti actorii implicati trebuie sa inceapa de la niste exemple fezabile. Trebuie sa dam cateva exemple, pentru ca nivelul teoretic l-am depasit de acum 10 ani.

Iar in zona publica vreau sa propun anul acesta crearea unui compartiment de CSR care sa monitorizeze ce se intampla cu sustenabilitatea pietei muncii.


Interviu realizat de Irina Breniuc, Redactor ResponsabilitateSociala.ro

Codrin Scutaru, Secretar de Stat, Ministerul Muncii

44234

Biografie Codrin Scutaru

Codrin Scutaru este de formare sociolog, activand ca Secretar de Stat in Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale. A absolvit facultatea de stiinte politice la SNSPA Bucuresti si facultatea de drept, urmate de un masterat in management strategic si un doctorat in sociologie la Universitatea din Bucuresti. Din 2010 este doctor in sociologie, iar din 2012 este lector universitar la Universitatea Dimitrie Cantemir.

In trecut, a fost consilier al unor oameni politici si cercetator la Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii (ICCV) din cadrul Academiei Romane.

Ti-a placut articolul? Fii la curent cu ce publicam!


Aboneaza-te prin email sau da "Like" la Pagina de Facebook.


Citeste si alte articole din categorii similare:


Antreprenoriat social | Incluziune si diversitate | Achizitii responsabile | Asistenta sociala | Stakeholder engagement


Iti recomandam si articolul:

Fundatia Orange a finantat o aplicatie care ii ajuta pe nevazatori sa calatoreasca cu Metroul

Aplicatia "Tandem Acces" a fost realizata de Asociatia Tandem in parteneriat cu Metrorex. Fundatia finantat proiectul cu 50.000 de Euro


Spune-ti si tu parerea!


Site-uri partenere
Comunicatedepresa.ro Radio Lynx Green Report StiriONG.ro