Responsabila de PR si branding a MOL Romania vorbeste despre implicarea sa in miscarea ”Plantam fapte bune in Romania” si despre cum aceasta a ajutat-o sa inteleaga mai bine impactul social pe care il poate avea o companie.
de Adina Ionescu
PR & Brand Builder -
MOL Romania
06 feb 2012
I: De ce ai ales sa-ti oferi, pro bono, serviciile de comunicare unei cauze sociale?
Pentru ca mi se pare important ca nu doar agentiile de PR si de comunicare sa faca proiecte de voluntariat acolo unde competenta lor este de cel mai inalt nivel, adica oferind servicii de comunicare unor cauze, ci si oamenii care au functia de comunicator in companii se pot implica astfel.
Cred ca ai doua cai sa faci bine in jurul tau - fie implicandu-te propriu-zis in ceea ce inseamna cauza respectiva (participand la plantari sau ajutand persoane defavorizate, de exemplu) fie dand voce acelei cauze, daca iti dai seama ca ”serviciile” tale ar putea sa aduca mai multa valoare si rezultate mai bune astfel.
Asta ar fi
sugestia mea pentru oamenii din companii: sa lucram la ideea de voluntariat si sa incercam sa oferim consultanta specializata, asa cum fac avocatii, de exemplu, care ofera servicii jurdicice pro bono. Oamenii care gestioneaza portofolii de investitii, ar putea sa ofere, intr-o ora de consultanta, idei valoroase despre strangerea de fonduri.
I: Ce te-a atras la „Plantam fapte bune in Romania” si de ce te-ai implicat in proiect?
In primul rand, cred ca denumirea m-a atras foarte tare, pentru ca ma caracterizeaza ideea de a face bine intr-o masura cat mai mare. Asa ca am intrat pe site si am aflat ca este vorba de o miscare sociala, orientata catre „verde”, la care mi-a placut mult ideea de viitor. E o miscare proaspata, demarata anul trecut, care isi propune sa planteze si sa creasca paduri pana la reusita finala (5-7 ani), pe o suprafata totala de 300 hectare.

Au avut deja loc plantari in primavara si toamna trecuta, iar acum se finalizeaza
aplicatia hartii virtuale a zonelor despadurite din Romania. In momentul in care aceasta aplicatie va fi disponibila tuturor, oricine va putea contribui, fie ca e o persoana apropiata de tehnologie, fie ca e un sportiv care urca pe munte: oricine se va putea loga cu un open ID pe harta.plantamfaptebune.ro, va putea selecta judetul in care sa lucreze, va putea da zoom pe imaginile disponibile in judet si va putea marca o zona de padure pe care o considera parcursa cu taieri, iar ulterior un verificator din sistem va aproba marcarea respectiva sau nu. Pentru cei mai harnici, exista si varianta introducerii unor coordonate GPS si a unor poze facute in teren.
In final, reusita aplicatiei va fi data de implicarea oamenilor. Si mi s-a parut o idee fantastica faptul ca oameni care in mod normal poate n-ar avea nicio legatura unul cu altul, sunt acum legati prin implicarea intr-o cauza comuna. Asta inseamna miscare sociala: implicarea tuturor actorilor sociali - voluntari, companii, dar si institutiile statutului si autoritatile locale.
Toata lumea trebuie sa genereze bine si ”verde”.
Si poate cel mai important, aceasta coagulare sociala trebuie dublata de partea financiara. De la un anumit punct, ca sa aiba viabilitate totul, trebuie ca si companiile sa vina alaturi de eforturile acestei echipe.
I: Si cum se pot implica companiile?

Companiile se pot implica fie prin voluntari la actiunile directe (plantare, mapare a zonelor despadurite), fie prin sustinerea materiala a activitatilor. Astfel, companiile pot dona fonduri, dar si puieti, unelte sau contravaloarea expertizei tehnice in diferite domenii (proiectarea tehnica inainte de plantare, optimizarea cheltuielilor legate de cartografiere etc). Si aportul acesta e foarte important.
Dorinta de a face bine exista. De exemplu, e remarcabil cum oameni din companiile multinationale care participa ca voluntari la plantari in cadrul proiectului, sunt dispusi sa mearga la plantari intr-un loc uitat si sa faca treaba buna acolo. Si pe langa faptul ca isi sacrifica din timpul liber, unii vin si cu unelte sau isi asigura trasportul.
I: Cum te-a ajutat experienta acumulata lucrand in cadrul Grupului MOL?
Eu contribui la partea de comunicare a proiectului, asa ca nu as fi putut sa fac bine miscarii daca prin jobul meu, nu as fi ajuns buna in ale comunicarii. Datorez foarte mult faptului ca, avand un job interesant, am invatat multe lucruri pe care acum pot sa le aplic.

Un ONG strange in jurul lui multa energie pozitiva, pentru ca asta inseamna, dar are nevoie si de expertiza si de resurse materiale. Asociatia EcoAssist, organizatia din spatele acestei initiative, are rezultate uriase in domeniul ei de activitate, desi nu are atat de multa notorietate pe cat m-as fi asteptat. Este acelasi ONG care aducea in 2009 initiativa ”Let’s do it, Romania!” in tara noastra. Pot spune ca acest ONG este un pionier care face sacrificii enorme pentru a-si desfasura activitatile, iar echipa din care si eu fac parte acum face o munca pe care multi nu s-ar incumeta sa o faca, doar pe baza de voluntariat. Acest element a cantarit si el in decizia mea de a ma alatura miscarii.
I: Experienta din acest proiect cum te ajuta in jobul tau?
Ma ajuta foarte mult, in ideea ca inteleg mult mai adanc impactul social pe care o companie poate sa-l aiba. De obicei, un om dintr-o companie primeste un Powerpoint, cu niste tabele in care sunt trecute rezultatele, de exemplu numarul de voluntari sau suprafata plantata. E cu totul altceva cand vezi cum se intampla lucrurile de fapt si iti dai seama si cat de mult se zbate un ONG.
Este si un semnal de alarma pentru modul in care gestionam raspunsurile noastre fata de ONG-uri, care nu vin doar sa ceara ceva de la companii, ci si sa ofere ceva.
Trebuie inteleasa ideea asta de bine in folosul comunitatii. Nu e vorba doar de faptul ca o companie a dat bani, ci si de faptul ca a avut sansa sa faca bine sau sa schimbe anumite lucruri, care altfel nu ar putea fi schimbate.
Fiind si de „partea cealalta”, am vazut cat de greu este sa convingi companiile, si dupa aceste luni de implicare, pot spune ca mi-am repozitionat propriul punctul de vedere. Dar in companii lucrurile stau in felul urmator: ai un buget pe care il aprobi intern sau cu colegii din alte tari, in cadrul caruia sunt acceptate anumite initiative. Apoi este foarte greu, in timpul anului, sa gasesti solutii pentru alte initiative. Si asta s-a intamplat si cu ”Plantam fapte bune”, initiata anul trecut: solicitarile de fonduri au venit intr-un moment in care lucrurile erau deja setate cumva in cadrul companiilor.
Am mai observat ca noi, cei care lucram intr-o companie, nu sesizam costurile mici pe care le presupun activitatile noastre: sa folosesti servicii de curierat, aprovizionarea cu apa, telefonul fix sau mobil etc. Dar pentru un ONG, toate costurile astea adunate inseamna foarte mult. ONG-urile nu pot sa functioneze fara simbioza cu alti actori sociali. Eu am vorbit mai mult de relatia cu companiile, pentru ca asta cunosc mai bine, dar sunt multe de rezolvat si in alte domenii.
Interviu realizat de
Andreea Giuclea, Redactor ResponsabilitateSociala.ro.