Companii responsabile in Romania, studii de caz si know-how despre CSR
Fii la curent cu articolele, stirile si companiile responsabile din Romania:
Partener Principal:
Sponsori:
Finantarea societatii civile - arme grele sau nu chiar?
|
17 mar 2009
De Miruna Cugler
Manager de Comunicare - Asociatia MaiMultVerde 
Miruna Cugler, Manager de Comunicare al Asociatiei MaiMultVerde, vorbeste despre evolutia si dinamica finantarilor pentru sectorul nonprofit din Romania, de la fondurile PHARE din anii 90 la bugetele de CSR ale multinationalelor din zilele noastre. Sunt in sectorul ONG de 12 ani si am pasit cu dreptul in el, din punct de vedere al pozitionarii in "epicentrul" finantarilor. Prima mea slujba a fost in departamentul de informare al recent infiintatei, pe vremea aceea, Fundatii pentru Dezvoltarea Societatii Civile. Imi amintesc, cu titlu de anecdota, ca sunam in diverse locuri, cu precadere institutii publice, spuneam ca sunt de la FDSC si nu reuseam sa trezesc vreo urma de interes. De indata ce adaugam: "adica de la Programul PHARE pentru Societatea Civila", rezultatul era, fara exceptie, o schimbare cu 180 de grade a atitudinii si disponibilitatii interlocutorului. PHARE era cuvantul magic si avea sa ramana asa pana in vremuri apropiate de zilele noastre, pentru ca era echivalentul unor fonduri care, desi presupuneau batai de cap din ce in ce mai mari, erau, nu-i asa? gratis. Cu 12 ani in urma, cand am luat eu la cunostinta de existenta acestui program de finantare, lucrurile stateau pe roze. La propriu, imi amintesc, de pilda, de o revista a Asociatiei pentru Roze si Trandafiri (redau aproximativ numele, dar intelegeti ideea), care prezenta diverse tipuri de boboci si era sustinuta printr-un mecanism de seed-funding (bani pentru initiative aflate la inceput de drum) foarte generos, cu birocratie minima si deschidere maxima. Pentru proiectele mai ample, grila de criterii devenea ceva mai complexa, dar, una peste alta, programele PHARE aveau bani de dat, iar organizatiile nonprofit, motiv de luat. Pe langa PHARE, au aparut si "rude" mai putin avute, dar nu de neglijat: finantarile nerambursabile ale Bancii Mondiale, ale Fundatiei pentru o Societate Deschisa si ale diverselor fundatii internationale care sustineau proiecte dedicate dezvoltarii regionale, protectiei copiilor, democratiei si drepturilor omului, combaterii coruptiei, minoritatilor nationale, dezvoltarii resurselor umane etc. Cum banii atrag mereu dupa ei suspiciuni de coruptie si abuz, mai ales in tari cu economii in tranzitie si moravuri pe masura, grila de care pomeneam a devenit de la an la an mai restrictiva. Birocratia asociata unei cereri de finantare, asijderea. Aplicantii (un barbarism faimos si deja bine impamantenit) stateau cu lista de verificare in fata si se asigurau, riguros, ca au pus in pachet si 5 copii dupa statut, si 5 dupa actul constitutiv, si 5 dupa ultimul bilant contabil. In paralel, s-a dezvoltat o intreaga stiinta a limbajului lemnos: sustenabil, obiective SMART, activitati eligibile, analiza SWOT, anexa 10 – matricea logica a proiectului samd. Cine stapanea si lega eficient acesti termeni, era castigator. "Proiectele se scriu pentru evaluator", a fost o regula de aur, insusita in acea perioada (anii 2000) si care s-a dovedit corecta de fiecare data. Au inceput sa prospere si firmele de consultanta specializate in accesarea fondurilor europene: unele serioase, altele fantomatice. A inceput sa creasca si miza: batea aderarea la usa. Cred ca anii 2002 - 2006 au fost perioada de glorie a seminariilor, conferintelor, simpozioanelor si vizitelor de studiu dedicate integrarii europene. Oricine voia un ban cinstit (si spun asta fara pic de ironie), organiza o masa rotunda in care analiza Politica Agricola Comuna si impactul acesteia asupra Romaniei. Sau politicile sectoriale de mediu. Sau libera circulatie a serviciilor. Sau liberalizarea pietei muncii in UE. Sau... Odata cu aderarea, miza a devenit uriasa. Fondurile structurale, aceasta veritabila lana de aur pazita de o formularistica cvasi-imposibila si conditii greu de satisfacut, au fost hiper-mediatizate, ceea ce a creat falsa impresie ca avem o comoara a poporului pe care trebuie doar s-o dezgropam. Desi destinate unor proiecte de anvergura, fondurile structurale erau si sunt jinduite mai ales de catre cei care nu le pot accesa, pentru ca ei vor sa isi faca o pensiune si banii sunt pentru o autostrada. "CSR - the new cool kid in town"Pe langa fondurile europene (PHARE, ISPA, SAPARD, structurale), organizatiile societatii civile au inceput sa incerce marea cu degetul si sa faca rost de bani si din alte surse. Daca acum cativa ani, erau la moda statutul de utilitate publica sau cel de organizatie acreditata pentru furnizarea de servicii sociale (care aduceau, amandoua, o serie de facilitati financiare destul de consistente), acum organizatiile se intrec in campanii din ce in ce mai agresive pentru a atrage fonduri prin prevederea 2% (fosta 1%) sau din bugetele de responsabilitate sociala (CSR) ale marilor companii.Mecanismul 2% e destul de clar, el fiind o buna practica preluata cu succes si in Romania pentru sustinerea sectorului nonprofit. Suma atrasa la final depinde doar de ingeniozitatea si impactul emotional pe care reuseste acel ONG sa-l produca in randul contribuabililor (60% dintre romani au facut o donatie in ultimul an, iar pentru 50% dintre ei mila a fost principala motivatie, conform studiului Tendinte ale comportamentului filantropic in Romania publicat in 2008 de Asociatia pentru Relatii Comunitare). Cat despre CSR, notiunile teoretice si practica gliseaza indecis intre marketing, relatii publice, implicare sociala si campanii de imagine, parerile si modurile de a actiona fiind, si in acest caz, foarte impartite. Cateva lucruri sunt, totusi, clare. 2008 a fost anul de glorie al CSR in Romania, dat fiind faptul ca proiectele de profil inscrise la Gala Oameni pentru Oameni (eveniment care premiaza implicarea sociala) au fost in valoare totala de 27 milioane de euro. S-a vorbit mult despre CSR, s-au derulat proiecte de amploare, s-au analizat tendintele si beneficiile in numeroase conferinte organizate de industria de comunicare, de massmedia, de catre ONG si de catre companii. CSR was the new cool kid in town, care spera acum ca recesiunea n-o sa-l transforme in repetentul clasei. Desi multe organizatii sunt inca circumspecte sau se plang ca nu reusesc sa convinga companiile sa le finanteze proiectele, e de notat ca:
|
Da o nota acestui material
Spune-ti si tu parerea despre ce ai citit
|
| Daca ai un blog si vrei sa ai o reactie la acest material, scrie un post despre el. CSR are nevoie de o dezbatere adevarata pentru a prinde radacini, iar tu poti ajuta la asta. De asemenea, ne ajuti sa transmitem o informatie care poate fi importanta si pentru cititorii tai. In schimb, noi vom afisa aici un link catre postul tau. |
|
Reactii pe bloguri la acest articol
|
| Un PHARE calauzitor, articol aparut pe blogul Bucurenci.ro (18 mar 2009) |
|
Comentarii la acest material (0)
Adauga un comentariu nou:
Campurile marcate cu sunt obligatorii
Poti castiga, prin tragere la sorti, cartea "Our Choice: A Plan to Solve the Climate Crisis", de Al Gore 
Miruna Cugler este Manager de Comunicare al Asociatiei MaiMultVerde din primavara anului 2008. Anterior, ea a oferit consultanta independenta pe proiecte de informare si relatii publice atat pentru mediul de afaceri, cat si pentru cel nonprofit, deruland, in paralel, activitati de management de proiect, jurnalism si traduceri. A ajuns in sectorul ONG la 17 ani ca voluntar Salvati Copiii, dupa care a lucrat cu organizatii precum Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, Centrul de Resurse Juridice, Agentia de Monitorizare a Presei sau eRomania Gateway. A tradus si publicat articole in Esquire, Tabu, Re:publik si Dilema veche. Miruna Cugler este licentiata in Jurnalism si Stiintele Comunicarii, merge cu bicicleta in fiecare zi si crede ca sta in puterea fiecaruia dintre noi sa schimbe in bine lumea in care traim.
BANCEANU DUMITRU la stirea ARC - bilant pe 2009 al London Benchmarking Grup Romania
camelia crisan la stirea Raportarea de CSR ia amploare in randurile marilor companii din SUA
Cristian Ducu la stirea Raportarea de CSR ia amploare in randurile marilor companii din SUA
camelia crisan la stirea Raportarea de CSR ia amploare in randurile marilor companii din SUA
Daniela Martinescu la studiul de caz Alianta pentru Persoanele cu Autism
camelia crisan la stirea Raportarea de CSR ia amploare in randurile marilor companii din SUA
Cristian Ducu la stirea Raportarea de CSR ia amploare in randurile marilor companii din SUA
camelia crisan la stirea Raportarea de CSR ia amploare in randurile marilor companii din SUA
Daniela Martinescu la studiul de caz Alianta pentru Persoanele cu Autism
10 (ipo)teze legate de implicarea sociala in Romania
Catalin Gheorghe, Asociatia pentru Relatii Comunitare
Catalin Gheorghe, Asociatia pentru Relatii Comunitare
Site realizat de:
| Partener media: |  |