Despre cum sporeste valoarea banilor

Senatorul PNL arata ca implicarea sociala a fost intotdeauna „virtutea” care i-a ajutat pe oamenii de afaceri sa ramana in istorie. Conform lui, o societate sanatoasa poate fi construita doar daca are suficient de multi oameni care folosesc succesul financiar pentru a schimba ceva in bine in jurul lor.

de Varujan Vosganian
Senator PNL - PNL
22 iun 2006

---

Istoria civilizatiei consacra o seama de oameni de afaceri de succes pe care ii asaza in prima linie a personalitatilor lumii, nu doar pentru succesele lor financiare dar si pentru modul in care domeniile in care au activat, cutezanta initiativelor lor au deschis noi drumuri si au schimbat vietile oamenilor.

Interesant este, insa, ca printre acestia, cei mai renumiti nu sunt neaparat cei care au fost cei mai bogati, ci aceia care si-au asumat si o responsabilitate sociala. Astfel incat putem spune ca mai mult chiar decat companiile pe care le-au creat, ei au ramas in istorie mai ales prin fundatiile carora le-au dat nastere si care au pus banii lor in slujba culturii universale. Astfel de personalitati au fost Alfred Nobel, Calust Ghiulbenghian, Andrew Carnegie, Solomon Guggenheim sau membrii dinastiei Rotschild. In vremurile noastre astfel de nume sunt cele ale lui George Soros sau Bill Gates. In acest fel se observa ca valoarea banilor nu consta mai ales in numarul lor, in eficienta cu care sunt produsi cat mai ales in eficienta cu care sunt cheltuiti. Posteritatea consacra drept cele mai autentice valori ale resurselor banesti  valorile in slujba carora se pun acestea.

Dimensiunea sociala si culturala a banilor este cu atat mai necesara si mai actuala atunci cand vorbim de perioade de tranzitie in care, prin profunzimea si rapiditatea schimbarilor exista o confuzie la nivelul valorilor si, fiind vorba de contactul dintre doua lumi, una presupusa a fi rea si de ale caror nonvalori trebuie sa ne lepadam si alta presupusa a fi mai buna si ale caror valori trebuie sa ni le insusim, apare o stare de neincredere in calitatea si buna credinta a celor care reusesc. Aceasta neincredere este insotita, cel putin la nivelul perceptiei, de o anumita lipsa de legitimitate a averilor.

In ce priveste averile acumulate in Romania este nevoie atat de o stare de legalitate cat si de o stare de moralitate. Starea de legalitate se dobandeste prin acuratetea legislatiei, respectarea regulilor concurentiale si inlaturarea arbitrariului politic. Starea de moralitate se dobandeste prin intermediul responsabilitatii sociale. Dimensiunea sociala a afacerilor este cu atat mai actuala cu cat, de fapt, in ciuda aparentei zgomotoase a disputelor despre privatizare, inflatie ori fiscalitate, tranzitia este un proces in primul rand cultural.

Regula unei societati asezate, intrate pe fagasul unei evolutii organice este ca numai ceea ce stii sa imparti este cu adevarat al tau. Acest lucru e valabil si la predica slujbei de duminica si e valabil si la marile afaceri. Societatea dezvolta, prin intermediul sponsorizarilor, prin intermediul activitatilor de caritate, prin intermediul mecenatului s.a. mecanisme prin care banul sa devina mai ales o valoare sociala si sa atenueze, prin intermediul solidaritatii sociale, inerentele falii  pe care le creeaza. De altfel responsabilitatea sociala devine tot mai mult unul dintre principiile guvernarii corporative. Buna guvernanta spune ca afacerile trebuie sa aiba eficienta, dar si prestigiu.

O societate ramane in istoria civilizatiei mai ales prin cultura ei si abia in al doilea rand prin succesul afacerilor sale. Putini stiu cine era principele Florentei in timpul lui Dante Alighieri. Dar Papa Iuliu al II-lea a ramas in istorie pentru ca a oferit lui Michelangelo sansa de a picta Capela Sixtina.