RSS LinkedIn

Sponsori


Orange - Profil CSR

   Enel Romania - Profil CSR

Toti partenerii Programului ResponsabilitateSociala.ro


Cum pot companiile sa sprijine antreprenoriatul social?

Ancuta Vamesu Coordonatoarea Institutului de Economie Sociala descrie evolutia antreprenoriatului social in Romania si arata de ce expansiunea acestui domeniu este o oportunitate majora pentru companiile responsabile si pentru societate in ansamblu.

de Ancuta Vamesu
coordonator Economie Sociala in cadrul IES - FDSC

Antreprenoriatul social presupune initiative care urmaresc atingerea unor obiective sociale, prin instrumente specifice lumii afacerilor. Intreprinderile sociale pot crea locuri de munca pentru persoane defavorizate, pot furniza o gama variata de bunuri si servicii pentru grupuri defavorizate sau pentru comunitate, pot contribui la rezolvarea unor probleme de mediu si pot genera venituri pentru o organizatie neguvernamentala.

In Romania, cele mai frecvente si (re)cunoscute forme de antreprenoriat social sunt initiate de organizatiile non-profit “antreprenoriale” (asociatii si fundatii), care desfasoara activitati economice fie direct, fie prin intermediul unor societati comerciale subsidiare.

Institutul de Economie SocialaAceasta caracteristica a  sectorului asociativ a cunoscut o evolutie constant pozitiva in decursul ultimilor 10 ani, conform cercetarilor Institutului de Economie Sociala (IES). Aceasta evolutie a fost favorizata de existenta unei piete in crestere pentru serviciile sociale si produsele responsabile ecologic sau social pe care le ofereau, dar si de oportunitațile de externalizare a serviciilor publice. La ora actuala, organizatiile neguvernamentale reprezinta aproape 50% dintre furnizorii acreditati de servicii sociale din Romania.

Astfel, prin diversele forme de antreprenoriat social pe care le inglobeaza, economia sociala din Romania se gaseste in plin proces de dezvoltare. Insa acest domeniu relativ nou isi arata deja roadele in ceea ce priveste furnizarea de servicii sociale inovatoare sau crearea de noi locuri de munca, in special in mediul rural sau in cadrul segmentelor de populatie defavorizate.

Lucrand impreuna cu aceste intreprinderi, companiile pot crea valoare sociala (notiune introdusa de Michael Porter), pe langa a demonstra ca sunt responsabile social.

Cum poate o companie sa sprijine antreprenoriatul social?


Cooperarea unei companii cu intreprinderile sociale poate lua diverse forme, precum:

1. Achizitiile responsabile – achizitii sociale si verzi


Una din cele mai la indemana metode de cooperare cu intreprinderile sociale, care nu necesita cheltuieli suplimentare pentru companie, o reprezinta achizitiile de produse sau servicii de la acestea. Conform legislatiei in vigoare, companiile (cu mai mult de 50 de angajati) care nu doresc sa angajeze persoane cu dizabilitati platesc, lunar, catre bugetul de stat o suma echivalenta cu 50% din salariul minim brut pe tara, inmultit cu numarul de locuri de munca prevazute de lege pentru persoanele cu handicap. Insa in locul acestei taxe, companiile pot opta pentru a achizitiona produse sau servicii realizate de persoane cu dizabilitati angajate in unitati protejate autorizate. Unitatile protejate sunt operatori economici care au cel putin 30% din numarul total de angajati persoane cu handicap, incadrate cu contract individual de munca.

De asemenea, companiile cu politici de recrutare care vizeaza diversitatea pot oferi  locuri de munca unor “absolventi de programe de insertie sociala” derulate de intreprinderi sociale  specializate. Astfel, compania poate demonstra responsabilitate sociala, fara a face neaparat cheltuieli suplimentare, ci numai ajustandu-si unele dintre politici, ca cele de achizitii sau recrutare, sau remodelandu-si unele activitati interne.

Mai mult, impactul activitatilor sale va creste, contributia sa fiind o infuzie intr-o activitate economica constanta, care genereaza beneficii sociale in mod sustenabil. Cooperarea cu unele dintre aceste intreprinderi se bucura, de asemenea, de anumite facilitati fiscale acordate de stat, parte din politicile publice care, de exemplu, incurajeaza ocuparea persoanelor cu handicap, cum este cazul achizitiilor de bunuri sau servicii de la unitati protejate autorizate.

2. Consultanta de afaceri si training


Antreprenoriatul social se refera si la tendinta managementului asociatiilor si fundatiilor de a  adopta principii si practici de “business” (proprii lumii afacerilor). In acest sens, IES a identificat in cadrul cercetarilor sale cantitative si calitative, o nevoie stringenta de training si consultanta. Aceasta nevoie este prezenta atat in noile intreprinderi sociale, cat si in randul celor mai vechi. De aceea, companiile pot “adopta” astfel de intreprinderi sociale, carora sa le ofere know-how in ceea ce priveste managementul afacerilor, fie sub forma de training, fie sub forma de consultanta.

Spre exemplu, o corporatie isi poate folosi trainerii specializati pentru a le oferi gratuit cursuri  managerilor din intreprinderi sociale, sau pot sa-i includa pe acestia in sesiunile de training ale angajatilor proprii. De asemenea, diverse functii manageriale din cadrul corporatiilor pot sa acorde consultanta in diferite faze de dezvoltare a intreprinderii sociale. O alta forma importanta de sprijin consta in promovarea in randul angajatilor companiei a voluntariatului in intreprinderi sociale

3. Finantarea costurilor de start-up


Nevoile de sprijin ale antreprenorilor sociali sunt in mare parte nevoile antreprenoriatului clasic. Acestea  au fost identificate, recent, intr-un studiu IMAS realizat pentru Fundatia Romanian Business Leaders. Studiul arata ca, pentru 55% din potentialii antreprenori "lipsa capitalului de pornire este principalul motiv pentru care romanii nu au o afacere proprie”. In acest sens, companiile pot contribui in intregime sau partial la capitalul necesar investitiei initiale pentru infiintarea unei intreprnderi sociale - eventual prin organizarea de concursuri. Folosirea sponsorizarilor pentru finantarea capitalului de lucru, in anumite faze de dezvoltare a afacerii sociale, este o alta forma sustenabila de sprijin a intreprinderii si, pana la urma, a misiunii sociale a acesteia.

4. Parteneriate strategice

 
Parteneriatul dintre Grameen si Danone O alta abordare poate fi cea a unor parteneriate strategice de afaceri intre companie si intreprinderile sociale. Aceste parteneriate pot urmari, spre exemplu, intrarea companiei (cu produse dedicate) pe nise de piata precum cea a clientilor saraci, avand in acelasi timp beneficii sociale multiple: crearea de locuri de munca, oportunitati de integrare economica, oportunitati de consum pentru cei mai defavorizati membri ai societatii etc.

Exista cateva exemple deja celebre de astfel de aliante, oferite de sistemul de organizatii Grameen. Acestea au fost create in Bangladesh de catre Muhammad Yunus, unul din cei mai cunoscuti si de succes antreprenori sociali din ultimele decenii, si de companii ca Danone sau Adidas. Spre exemplu, in cooperare cu Danone, Grameen produce in Bangladesh iaurturi vitaminizate, din lapte obtinut de la ferme dezvoltate de familii sarace. Acest iaurt este vandut apoi de catre femei foarte sarace catre copiii malnutriti, la preturi avantajoase.

Astfel de modele de afaceri sociale vizeaza “base of the pyramid clients”. Si in Romania, in randul entitatilor economiei sociale, se regasesc unele organizatii cu numar semnificativ de membri, cum sunt casele de ajutor reciproc ale salariatilor si pensionarilor. Acestea pot facilita accesul companiilor pe piete noi, in prezent putin accesibile.

Distinctia intre responsabilitate sociala si antreprenoriat social


In relatiile dintre companii si intreprinderi sociale, este necesar sa fie bine clarificate rolul si obiectivele fiecareia dintre parti: companiile isi exercita responsabilitatea sociala, in timp ce intreprinderile sociale isi realizeaza misiunea sociala, prin derularea unor activitati economice.
 
Responsabilitatea sociala este o optiune strategica a companiilor de a se implica in proiecte cu caracter social, ce raspund unor nevoi sociale. Astfel, proiectele sociale sunt vazute ca instrumente de afaceri, ca mijloace care vizeaza indeplinirea unor obiective de afaceri. De cealalta parte, pentru antreprenoriatul social, misiunea sociala este primordiala, iar activitatile economice si obiectivele de afaceri sunt doar instrumente de atingere a acestei misiuni.


Articol realizat de Ancuta Vamesu (coordonator economie sociala, Institutul de Economie Sociala) si Stefan Constantinescu (cercetator, Institutul de Economie Sociala).


5213

Biografie Ancuta Vamesu

Ancuta Vamesu este coordonator Economie Sociala in cadrul Institutului de Economie Sociala. Institutul a fost creat in cadrul proiectului “Prometeus - promovarea economiei sociale in Romania prin cercetare, educatie si formare profesionala la standarde europene”, implementat de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile si cofinantat din Fondul Social European. Ancuta este responsabila de supervizarea proiectului din punct de vedere al continutului si al managementului calitatii.

Are o experienta de peste 17 ani in sectorul ONG, in domenii precum coordonare de programe de finantare (primele programe pre-aderare  implementate in Romania), consultanta si advocacy, training, cercetare, dezvoltare locala si sociala si evaluare si dezvoltare de proiecte si organizatii.
A lucrat in organizatii si institutii precum Reprezentanta Comisiei Europene in Romania (pentru implementarea programelor Phare), FDSC (fiind primul director la Fundatiei), World Learning, FPDL, etc.

De asemenea, Ancuta este responsabila de coordonarea si supervizarea procesului de creare si implementare a platformei nationale in domeniul economiei sociale si coordonarea procesului de elaborare de documente de pozitie si/sau politica publica in domeniul economiei sociale.

Ti-a placut articolul? Fii la curent cu ce publicam!


Aboneaza-te prin email sau da "Like" la Pagina de Facebook.


Citeste si alte articole din categorii similare:


Implicare in comunitate | Antreprenoriat social | Dezvoltare comunitara | Achizitii responsabile


Iti recomandam si articolul:

Fundatia Orange a finantat o aplicatie care ii ajuta pe nevazatori sa calatoreasca cu Metroul

Aplicatia "Tandem Acces" a fost realizata de Asociatia Tandem in parteneriat cu Metrorex. Fundatia finantat proiectul cu 50.000 de Euro


Spune-ti si tu parerea!


Site-uri partenere
Comunicatedepresa.ro Radio Lynx Green Report StiriONG.ro