CSR: suntem pregatiti sa trecem la lucruri serioase

Cate din cuvintele pe care le folosim legate de CSR nu raman doar vorbe goale? Directorul AstonEco Management trece in revista nereusitele de pana acum ale retoricii despre dezvoltarea durabila, insa arata si concluzii optimiste, care spun ca suntem pregatiti sa trecem la urmatorul nivel.

de John Aston
Presedinte - AstonEco Management
31 ian 2011

---

In cazul multor intentii bune nu reusim sa mergem decat pana la jumatatea drumului. La fel e si in cazul CSR. Teoretic, organizatiile se preocupa de CSR pentru a contribui la dezvoltarea durabila (inclusiv a lor). Cu toate astea, majoritatea se limiteaza la a face cateva proiecte responsabile, continuand insa sa contribuie la “dezvoltarea ne-sustenabila”, in activitatile de zi cu zi.

Iata ca in aceste cateva randuri am folosit deja o multime de cuvinte. Haideti sa ne uitam mai indeaproape. Sunt cuvintele despre CSR suficiente pentru a ne atinge obiectivele?

Intentii bune: peste 100 de tari au semnat in 2002 un program al ONU, care propunea sa atingem pana in 2010 un obiectiv simplu: sa reducem in mod semnificativ raul pe care il facem biosferei (apa, aerul, vegetatia, fauna si alte elemente ale biodiversitatii, care fac posibila existenta noastra pe Pamant; o planeta cu dimenisuni si resurse pana la urma limitate). O multime de programe au fost lansate si s-au cheltuit bugete imense. Insa care au fost rezultatele? Am esuat spectaculos: nici macar o tara nu a atins toate tintele. (Ref: Global Biodiversity Outlook).

CSR: Companiile trebuie sa se comporte in mod responsabil fata de Stakeholderi (vezi ISO 26000 pentru un rezumat despre ce se intelege prin Responsabilitate Sociala, la nivel international). Cate companii si-au facut insa o lista cu toate riscurile si toate tipurile de impact care pot dauna dezvoltarii durabile? Cate si-au facut o lista cu toate oportunitatile pe care le au pentru a contribui la dezvoltarea durabila, astfel incat sa contribuie si la propria lor dezvoltare? Cate au intrat intr-un dialog constructiv cu stakeholderii acestor teme, pentru a le rezolva intr-un mod eficient si sustenabil?

Dezvoltare durabila: oare nu folosim aceste cuvinte prea usor? Cate organizatii au pus cap la cap toate tipurile de impact pe care le au asupra celor 5 capitaluri ale dezvoltarii: social, uman, natural, productiv si financiar? Iar dintre cele care au facut-o: cate isi gestioneaza responsabilitatile astfel incat sa obtina in timp o suma a acestor capitaluri cel putin egala cu zero si deci sa nu contribuie la o “dezvoltare ne-sustenabila”?

Responsabilitate: suntem noi cu adevarat dispusi sa luam deciziile dificile, dar necesare, pentru a deveni o organizatie responsabila? Intelegem contextul macro al deciziilor si actiunilor noastre? Ne dezvoltam responsabilitatea sociala personala (PSR), astfel incat sa putem face parte in mod autentic dintr-o echipa de CSR? Cati dintre noi stim cu adevarat impactul pe care il au produsele pe care le-am cumparat ultima oara de la supermarket: asupra comunitatilor atinse de ciclul de viata al produselor, asupra sanatatii, asupra mediului, asupra competitivitatii sustenabile sau asupra altor dimensiuni ale responsabilitatii sociale? Suntem macar constienti ca, atunci cand cumparam ceva, avem o contributie la o dezvoltare buna sau la una rea, pe undeva prin lume?

Cele de mai sus sunt doar cateva cuvinte dintr-o propozitie introductiva. Devine insa din ce in ce mai evident ca CSR-ul a reusit sa treaca de acuzatia ca ar fi doar o forma usoara de PR. Si se pare ca nu exista decat un singur secret al succesului in CSR: “hard smart work”. Iata o lista cu lucrurile la care ar trebui sa ne uitam mai atent de acum:

• guvernanta si etica organizationala;
• sanatatea si securitatea ocupationala;
• responsabilitatea fata de mediu;
• drepturile omului (inclusiv drepturile esentiale in domeniul muncii);
• dezvoltarea durabila;
• conditiile de munca (inclusiv securitatea si sanatatea, programul de munca, salariile);
• relatiile industriale;
• implicarea, dezvoltarea si investitiile in comunitate;
• implicarea si respectul pentru diferentele culturale si pentru persoanele dezavantajate;
• filantropia corporativa si voluntariatul angajatilor;
• satisfactia clientilor si competitia corecta;
• masurile anti-coruptie;
• responsabilitatea, transparenta si raportarea performantelor; si
• relatiile cu furnizorii, atat pe lantul de furnizori local, cat si pe cel international; 

In general, CSR inseamna sa contribui la dezvoltarea societatii, in timp ce creezi bogatie, care, la randul ei, contribuie la dezvoltarea societatii. Pentru asta e nevoie sa integram preocuparile sociale, economice si de mediu in viziunea noastra, in valorile, cultura, obiectivele, procesele de decizie, strategia si operatiunile noastre.

Dimensiunile CSR-ului sunt adeseori interconectate si interdependente, ele aplicandu-se tuturor organizatiilor, indiferent de locul din lume unde activeaza.  

Recent, am participat la Bucuresti la o conferinta organizata de Profesorul Dumitru Bortun. M-a surprins placut sa asist la niste dezbateri informate, care au atins preocupari cheie pentru CSR, preocupari care trebuie rezolvate pentru a putea ajunge la beneficii. E clar ca suntem pregatiti sa trecem la lucruri serioase.