RSS

Sponsori


Orange - Profil CSR

   Enel Romania - Profil CSR

Toti partenerii Programului ResponsabilitateSociala.ro


Analiza: Raportul de CSR al Coca-Cola HBC Romania pe 2011

Dragos Dehelean Coordonatorul ResponsabilitateSociala.ro trece in revista primul raport local al Coca-Cola HBC, evidentiind premierele pe care le aduce acesta pentru domeniul CSR din Romania, dar si o serie de bune practici pentru orice companie care se pregateste la randul sau sa publice un raport.

de Dragos Dehelean
Director General - Selenis

De curand am putut saluta o noua premiera in domeniul raportarii de CSR din Romania. O premiera care aduce si o veste, zic eu foarte buna, respectiv un prim raport in conformitate cu standardul GRI al unei companii din sectorul bunurilor de larg consum (FMCG), Coca-Cola HBC Romania.

De ce spun ca e o veste buna? Pentru ca vorbim de un sector important pentru ce inseamna consum in Romania si pentru ca o mare parte din bugetul celor mai multi dintre noi se duce spre astfel de produse de larg consum. Chiar daca lucrurile s-au schimbat putin in urma crizei economice, sectorul FMCG din Romania a fost si este dominat de jucatori de anvergura globala. Multi dintre ei sunt sunt recunoscuti si apreciati la nivel international ca lideri in domeniul sustenabilitatii. Si totusi, pe piata din Romania, transparenta si comunicarea cu stakeholderii nu au fost punctele forte ale sectorului.

Adaug la ce am spus mai sus si convingerea mea subiectiva ca publicarea unui raport de CSR local este un semn de respect pentru stakeholderii tai si pentru piata de unde ai obtinut in trecut sau obtii in continuare o valoare economica importanta. Acestea ar fi cateva motive pentru care afirm ca initiativa de fata este o veste buna si mi-as dori s-o vad reluata si de alti jucatori importanti din sectorul FMCG.

Raportul de sustenabilitate al Coca-Cola HBC pe 2011Revin acum la cazul specific al Coca-Cola HBC si observ un alt lucru care ma face optimist. Desi e primul lor raport local de CSR, din multe puncte de vedere raportul poate fi considerat un exemplu de buna practica pentru oricine e interesat de domeniul sustenabilitatii.

De aceea, voi impartasi mai jos cateva din observatiile mele despre punctele forte ale raportului, invitandu-va in acelasi timp sa-l descarcati si voi de pe site-ul "The RE concept" si sa va formati propriile opinii.

Despre companie si impactul ei asupra economiei romanesti


Intai, este bine sa stim despre Coca-Cola HBC ca este cea mai mare companie din industria bauturilor non-alcoolice din Romania, fiind un imbuteliator francizat al The Coca-Cola Company. Este membra a Grupului Coca-Cola Hellenic, al doilea cel mai mare imbuteliator Coca-Cola la nivel global. Este prezenta pe piata din Romania din 1991 si detine 3 fabrici de imbuteliere - la Ploiesti, Timisoara si Poiana Negri -, care asigura majoritatea productiei pentru piata locala.

La ora actuala are peste 1.700 de angajati. Insa operatiunile sistemului Coca-Cola din Romania sustin in mod indirect, in lantul sau valoric, un numar de 9 ori mai mare de locuri de munca, conform unui studiu publicat recent de companie. Conform aceluiasi studiu, valoarea adaugata in economia romaneasca, atat in mod direct, cat si indirect se ridica la peste 400 milioane de euro anual (adica aproximativ 0,37% din PIB).

Vorbim deci de o companie cu un lant valoric semnificativ, atat “upstream” (ex. furnizori), cat si “downstream” (ex. distribuitori). Si mai important este ca acest lant valoric este invocat de multe ori pe parcursul Raportului, impreuna cu masurile pe care Coca-Cola HBC le ia pentru a-si imbunatati impactul de sustenabilitate in privinta lui.

A fost unul din lucrurile care m-au impresionat placut la Raport si cred ca in aceasta privinta putem vorbi de o alta premiera pentru raportarea de CSR din tara noastra.

Doar investitii in comunitate sau o perspectiva de ansamblu asupra sustenabilitatii? 


Pe parcursul maturizarii domeniului CSR din Romania, ne-am obisnuit sa ne uitam in primul rand la investitiile in comunitate ale unei companii (donatii catre cauze sociale grave, proiecte menite sa dezvolte educatia, antreprenoriatul, infrastructura locala etc.). Eu cred ca trebuie sa ne uitam in continuare la aceste investitii, cu atat mai mult cu cat nevoile sociale ale Romaniei sunt grave si sunt in crestere. Insa mai cred ca ar trebui sa ne uitam si dincolo de ele.

Si atunci, daca vorbim de maturizarea domeniului CSR, o intrebare corecta este urmatoarea: “de cate ori o companie, cu investitii laudabile in comunitate, ne-a permis sa intelegem in ce fel afecteaza activitatea ei si alte subiecte importante: calitatea mediului sau calitatea vietii din comunitatile unde are fabrici, sanatatea sau siguranta clientilor ei, discrepantele sociale, viitorul economiei in care functioneaza, cultura sociala pe care o influenteaza prin valorile si actiunile sale etc.?”   

Tabel sintetic despre tipurile de impact de sustenabilitate Rolul unui raport de CSR este tocmai sa ne ofere un astfel de raspuns si, de asemenea, sa ne arate ce face compania respectiva pentru a-si imbunatati toate tipurile de impact.

De aceea m-am bucurat sa vad ca in Raportul Coca-Cola HBC pot obtine o astfel de viziune de ansamblu, dintr-un singur loc. Ca sa va convingeti, uitati-va si voi la tabelul pe care il gasiti in paginile 16-18 ale Raportului.

Intrebare: credeti ca au omis vreun tip semnificativ de impact?

Personal, nu am reusit sa identific o lipsa majora. Insa am fost multumit ca am inteles mai bine lucruri pe care doar le intuiam. Spre exemplu despre:
  • Impactul lor asupra economiei si mai ales asupra IMM-urilor din Romania. Am aflat astfel ca 88% din furnizorii lor sunt locali. Este vorba de indicatorul EC6 din standardul GRI, pe care, din fericire (sau din nefericire), il vad pentru prima oara atins intr-un raport local.
  • Impactul asupra calitatii resurselor de apa din Romania. De aici concentrarea companiei pe eficientizarea consumului, atat in privinta tehnologiei de imbuteliere din fabrici, cat si, poate mai interesant, in privinta consumului indirect -  adica acel consum pe care il au, spre exemplu, agricultorii de la care Coca-Cola HBC isi cumpara zaharul.
  • Impactul asupra sanatatii consumatorilor, inclusv prin etichetarea produselor sau prin compozitia acestora. Am aflat astfel ca produsele au fost etichetate in mod voluntar in privinta contintului caloric, inainte de aparitia in legislatie a acestei obligatii. Totodata, am aflat despre eforturile companiei de a promova produsele dietetice / “light” din portofoliul sau, dar si ca procentul acestora a fost de 26% din totalul vanzarilor, in 2011.    
Desigur, nu am acoperit mai sus toate tipurile de impact ale Coca-Cola HBC, insa va las voua oportunitatea sa cititi despre ele, sa le intelegeti si, poate, sa ajungem impreuna la un numar mai mare de intrebari pe care ar trebui sa le adresam unei companii responsabile.

Declaratii de intentie sau dovezi concrete despre progres?


Asa cum am spus mai sus, unul din punctele forte ale Raportului Coca-Cola HBC este ca iti permite sa intelegi cu usurinta toate tipurile de impact importante (“materiale”) pe care le are compania.

Urmatoarea provocare a unui raport de CSR este sa-ti arate ce progrese a facut in privinta fiecarui tip de impact, dar si ce obiective are pentru perioada urmatoare. S-a concentrat compania doar pe anumite tipuri de impact si le-a ignorat pe altele? Raportul descrie doar anumite dimensiuni, unde au existat evolutii pozitive si incearca sa le "ascunda" pe celelalte?

Tabel sintetic cu performantele obtinute in 2011 si obiectivele pentru perioada urmatoare Ei bine, si aici Raportul are un atuu, deoarece ne permite din nou sa avem o perspectiva globala, usor de gasit, despre progrese si obiective viitoare. Astfel, putem vedea, relativ la inceputul Raportului, un tabel sintetic cu cele doua elemente, insotit de evolutia indicatorilor cheie de sustenabilitate (respectiv in paginile 8-10).

Ulterior, performantele respective si initiativele din spatele lor sunt detaliate in fiecare capitol major al Raportului.

Nu as insista asupra performantelor obtinute in 2011, chiar daca multe dintre ele sunt remarcabile (ex. o scadere cu 30,5% a consumului de energie al frigiderelor, o reducere cu 11% a amprentei de apa in tot lantul de furnizori, o reducere cu 18,3% a consumului de materiale pentru ambalaje etc.).

As puncta insa un aspect care tine de echilibrul Raportului (sau, daca vreti, de onestitatea lui). Priviti cu atentie informatia de mai jos, referitoare la 2 indicatori cheie de sustenabilitate:

Exemplu - 2 indicatori cheie (KPIs) de sustenabilitate
 
Cel de-al doilea indicator este unul absolut (consumul total de energie). Dupa cum se vede, el a scazut cu valori semnificative in ultimii 3 ani, deci vorbeste despre o evolutie pozitiva. Daca ne-ar fi aratat doar aceste schimbari, compania ar fi putut sa ramana cu felicitarile (lucru pe care, trebuie sa recunoastem, il intalnim frecvent in rapoartele de CSR).

Pe de alta parte, Raportul este suficient de onest si arata ca vanzarile (deci si productia) au scazut in perioada despre care e vorba. In consecinta, mai relevant pentru a intelege performanta in privinta consumului de energie este primul indicator, care vorbeste despre consumul specific (MJ / Litru de produs). Iar la acest indicator nu mai vedem aceeasi evolutie pozitiva, ba dimpotriva. Cu toate acestea, putem aprecia obiectivitatea raportului si putem cauta acelasi lucru si in alte rapoarte pe care le vom citi.

Ce ma astept de la un lider de piata?


De fapt intrebarea corecta este asa: “ce ma astept de la orice companie care isi doreste sa fie un lider in domeniul sustenabilitatii?

Personal, ma astept ca practicile de CSR din interiorul companiei sa se extinda cat mai mult inspre restul societatii. Cu alte cuvinte, ma astept de la companie sa actioneze ca un promotor al acestor practici inspre cat mai multi din stakeholderii sai.

Raportul Coca-Cola HBC ne permite sa vedem in ce masura se intampla asta in cazul lor. Personal, am aflat in ce mod actiunile companiei au o influenta asupra unor categorii de stakeholderi precum:
  • Furnizorii - spre exemplu, toate relatiile contractuale ale companiei includ norme, ghiduri si clauze referitoare la: calitatea mediului de lucru, sanatate si siguranta, respectul pentru drepturile omului, protectia mediului sau practici corecte de remuneratie (vezi paginile 45-46)
  • Autoritati locale si alte institutii publice - spre exemplu, la pagina 37 putem citi despre mai multe proiecte de advocacy sau de implicare la nivelul politicilor publice, care sa ajute autoritatile sa-si indeplineasca mai bine responsabilitatile cu privire la managementul deseurilor.
  • Clientii - spre exemplu, putem afla despre campaniile de comunicare referitoare la importanta reciclarii (dintre care multe sunt bine cunoscute publicului larg: “lansarea noului ambalaj Dorna”, “nu amesteca lucrurile” etc.). De asemenea, putem afla despre campaniile educationale referitoare la un stil de viata sanatos, mai putin cunoscute decat primele, insa cu o importanta la fel de mare, dat fiind impactul companiei (vezi paginile 38-39).
  • Agajatii - printre numeroasele initiative adresate acestora, putem afla despre o alta campanie educationala care a primit multe recunoasteri, respectiv programul intern “Eco and Safe Driving”, prin care angajatii sunt stimulati sa conduca preventiv si ecologic. Printre rezultatele obtinute pana acum s-au numarat economisirea a aproximativ 60 tone de CO2, dar si faptul ca in 2011 au participat peste 800 de angajati care conduc masini ale companiei, iar dintre acestia doar unul a avut un accident, insa minor.
  • Comunitatile locale - si aici gasim numeroase proiecte educationale. Insa ce mi s-a parut ca le uneste si le face si mai interesante a fost sa vad cum Coca-Cola HBC a incercat sa le transmita locuitorilor din zonele unde are fabrici acelasi respect pentru resursele de apa si acelasi comportament corect in privinta deseurilor, pe care compania le practica in interior. Puteti citi despre multe astfel de proiecte, de interventie strategica in interiorul unor comunitati, in paginile 47-48 ale Raportului.  
Daca ne uitam la exemplele pe care le-am enumerat mai sus, intelegem inca odata ca vorbim de o companie care poate sa aiba, si iata ca si are, o influenta importanta, pe orizontala, in societatea romaneasca. Face compania suficient pentru a-si folosi in mod pozitiv aceasta influenta? Ar putea sa faca mai mult?

Ce va asteptati voi de la urmatorul Raport de CSR al Coca-Cola HBC?


V-am impartasit lucrurile de mai sus in speranta ca va voi convinge sa parcurgeti la randul vostru Raportul (va reamintesc - il puteti descarca de pe site-ul “The RE concept”).

Insa cel mai important, cred eu, este invitatia la dialog pe marginea lui. In consecinta, reiau mai jos cele doua intrebari, care mi se par cele mai relevante pentru orice raport de CSR:
  • Care sunt in opinia voastra punctele forte ale raportului - in ce masura ati gasit informatii relevante pentru relatia pe care o aveti cu Coca-Cola HBC?
  • Ce ati vrea sa gasiti in urmatorul raport de CSR al companiei  - sunt subiecte care va intereseaza, dar care nu au fost atinse sau pe care ati vrea sa le vedeti abordate mai detaliat?
Va invit asadar sa raspundeti la aceste intrebari, care pot duce mai departe dialogul despre calitatea raportarii de CSR din Romania.

O puteti face fie folosind rubrica de comentarii de mai jos, fie transmitand feed-back-ul vostru direct companiei, pe urmatoarea adresa de contact: laura.sgarcitu@cchellenic.com .  

Asteptam cu interes raspunsurile voastre!


5593

Biografie Dragos Dehelean

Dragos Dehelean este, incepand din 2005, Partener si Director General al Selenis, agentie de consultanta, specializata in managementul comunicarii de CSR.

Totodata, este coordonator al programului ResponsabilitateSociala.ro, primul portal de CSR din Romania. Acesta a fost lansat in aprilie 2006 si este, la ora actuala, cea mai importanta sursa locala de know-how, studii de caz si stiri din domeniul CSR.

De asemenea, are o experienta de peste 12 ani in coordonarea unor proiecte si evenimente de anvergura, adresate comunitatii profesionistilor in comunicare si CSR din Romania: European CSR Lessons (2011-2012), Olimpiadele Comunicarii (2000-2009), Gala Societatii Civile (2004-2005), Festivalul de Comunicare Digitala Internetics (2004-2005).

A absolvit Facultatea de Stiinte Politice si Facultatea de Comunicare si Relatii Publice, ambele din cadrul SNSPA.

Pe blogul sau, Dragos abordeaza subiecte legate de CSR, Relatii Publice, comunicare online si management.

Ti-a placut articolul? Fii la curent cu ce publicam!


Aboneaza-te prin email sau da "Like" la Pagina de Facebook.


Citeste si alte articole din categorii similare:


Implicare in comunitate | Protectia mediului | Rapoarte CSR | Dezvoltare comunitara | Stakeholder engagement


Iti recomandam si articolul:

Telekom: 2 aplicatii mobile pentru viitoarele si proaspetele mamici

Aplicatiile ofera, cu ajutorul tehnologiei, instrumente si sfaturi, de la prima luna de sarcina pana in primii ani de viata ai copilului.


Spune-ti si tu parerea!


Site-uri partenere
Comunicatedepresa.ro Radio Lynx Green Report StiriONG.ro