4 tendinte in domeniul "sustenabilitatii digitale"

Fondatoarea agentiei Clownfish, specializata in comunicarea de CSR, descrie 4 tendinte aparute recent, din convergenta intre domeniul sustenabilitatii si cel al tehnologiei digitale. Acestea merg dincolo de simpla informare si ii deschid unei companii noi oportunitati in relatia cu publicul sau.

de Diana Verde Nieto
CEO - Clownfish
26 aug 2010

---

Pentru companiile responsabile, preocuparea centrala s-a mutat din zona marketingului “verde” inspre cea a comunicarii sustenabile - din zona simplei conformari inspre cea a inovatiei.

Companiile care au investit in a-si “invezi” procesele interne (cum ar fi spre exemplu lantul de furnizori) au deja o poveste suficient de buna de spus. Ele sunt acum in cautarea unor metode noi si interactive de a-i implica si mai mult pe consumatori, in calatoria lor in domeniul sustenabilitatii.

“Sustenabilitatea digitala” este un concept inovator, care le permite companiilor sa faca exact asta. Faptul ca unele branduri incep sa introduca in conversatia lor online teme de natura ecologica, sociala sau economica, face ca aceste teme ale sustenabilitatii sa devina pe de o parte mai accesibile, iar pe de alta parte mai normale in ochii publicului. Astfel de branduri demonstreaza ca sustenabilitatea ii poate ajuta pe oameni sa faca bine si sa se simta bine prin interactiunile pe care le au cu brandurile, cu organizatiile sau intre ei.  

Multe branduri au inteles ca exista o oportunitate comerciala imediata din a folosi canalele digitale, nu doar pentru a comunica despre sustenabilitate, ci si pentru a face posibile niste schimbari colective in bine.

La ora actuala putem vorbi de aparitia a 4 mega-tendinte, care au rezultat din convergenta intre sustenabilitate si comunicarea digitala:

1. Notorietatea

Specialistii in comunicare si-au dat seama ca pot utiliza platformele digitale pentru a construi “comunitati de fani” in jurul unor subiecte care starnesc pasiuni, iar ei pot folosi asta pentru ca mesajul lor sa ajunga mai departe decat oricand altcandva.

Un exemplu recent este filmul viral al organizatiei Greenpeace, in care aceasta ataca Nestle pentru metodele sale de a obtine ulei de palmier. Dupa o reactie fantastica a comunitatii digitale (aproape 1,5 milioane de vizualizari ale spotului anti Kit Kat, peste 200.000 de emailuri trimise si nenumarate comentarii pe Facebook), compania a dat inapoi si si-a schimbat radical politica de achizitii (vezi povestea campaniei si deznodamantul ei pe site-ul Greenpeace).

2. Personalizarea

Aceasta putere incredibila primita de consumator din partea brandului, in forma sa digitala, a dus si la o crestere a individualizarii informatiei, a interactiunii si a implicarii. Se observa o evolutie de la comunicarea de masa la una concentrata pe utilitatea si relevanta pentru individ, iar companiile folosesc din ce in ce mai des acest tip de comunicare pentru a reactiona la nevoile publicului lor.

Spre exemplu, brandul DoGood Headquarters a dezvoltat un plug-in inovator pentru browser-ul de internet. Utilizatorii finali il pot descarca, iar acest plug-in le permite sa aleaga “sa vada reclame caritabile, verzi sau care tin de sanatate ... si sa doneze 50% din profitul generat de respectivele reclame inapoi catre initiative verzi sau caritabile.”  

3. Trasabilitatea (capacitatea de a inregistra si de a regasi istoricul unui produs/serviciu)

Branduri care fac pionierat folosesc deja trasabilitatea digitala pentru a-si accentua transparenta. Spre exemplu, sistemul de etichetare organica al Dole le permite consumatorilor, prin intermediul unui cod unic, sa afle istoricul fiecarui fruct, de la ferma in care a fost cultivat, pana la magazinul de unde a fost cumparat. Dole face asta pentru a pune in evidenta responsabilitatea pe care si-o asuma pe tot parcursul lantului de furnizori. Iar acest accent pe responsabilitate va deveni esential, pe masura ce avansul tehnologiei digitale va permite mai multe conexiuni si un nivel mai mare de detaliu despre calatoria unui brand.

4. Noul rol al consumatorului

In toate aceste tendinte este integrat un nou rol al consumatorilor. Acestia au acum puterea sa treaca dincolo de boicoturi si proteste, respectiv sa inceapa sa defineasca si sa modeleze comportamentul brandurilor.

Branduri precum Pepsi sau Pampers au folosit puterea unui fenomen precum cel de crowd-sourcing, pentru a declansa potentialul creativ al publicului lor, oferindu-i posibilitatea de a-si indeplini aspiratiile, fie ajutand o cauza, fie in beneficiul propriu. Astfel de platforme de implicare au generat forme mai sincere de comunicare bidirectionala, forme care anticipez ca vor fi o preocupare centrala pentru brandurile lider de maine.

Intr-o lume din ce in ce mai fragmentata, sustenabilitatea va juca un rol crucial in a le permite consumatorilor sa se implice in relatii mai solide si mai pline de sens cu cei din jurul lor, in cautarea unei vieti mai bune si mai interconectate. Ca oameni de marketing, datoria noastra este sa le oferim instrumentele prin care putem crea impreuna acest viitor mai bun.