Dialog cu ONG-uri ecologiste: Responsabilitatea companiilor fata de mediu

Dragos Bucurenci (blog personal)
Director - Asociatia MaiMultVerde

1. De ce credeti ca tot mai multe companii din Romania vor sa fie percepute ca responsabile fata de mediu? Exista beneficii concrete pe care le obtin companiile ca urmare a unei astfel de perceptii?

Companiile din Romania urmeaza o tendinta globala, a asa-numitului "capitalism etic". Pana la urma, nu e atat vorba ca o companie vrea sa fie perceputa ca fiind responsabila fata de mediu, ci ca nicio companie nu-si mai poate permite sa fie perceputa ca iresponsabila fata de mediu. Schimbarile climatice, intens mediatizate in ultimii ani, au ajutat si ele la accelerarea acestei tendinte.

In ce priveste beneficiile, consumatorii etici, care judeca politica unei companii inainte de a-i cumpara produsele, sunt mai putin frecventi in estul si sudul Europei decat in vestul si in nordul ei. Cred ca beneficiile pentru o companie romaneasca sunt mai degraba psihologice decat comerciale. Pana la urma, companiile sunt conduse de oameni si o parte dintre acesti oameni prefera sa doarma cu constiinta impacata, stiind ca au limitat, atat cat le-a stat in puteri, impactul negativ pe care compania la care lucreaza l-a produs asupra mediului.

sus

---

2. Cum poate publicul sa distinga intre o companie care este in mod autentic responsabila fata de mediu si una care practica \\

E nevoie de alfabetizarea populatiei, in primul rand. In Romania, lucrurile se judeca inca foarte emotional. Cred ca e bine sa fii destul de stapan pe notiuni de baza privind protectia mediului inainte de a acuza o campanie de greenwashing. Dar, cu siguranta, nu ne-ar strica un Consiliu al Publicitatii care sa poata judeca astfel de acuzatii si sa poata interzice reclamele care induc in eroare publicul (stiu ca exista CNA, dar acesta nu are jurisdictie in presa scrisa si nici in mediul online).

Altfel, ne vom multumi sa aruncam unii in altii cu eticheta de "greenwashing", iar rezultatul va fi ca o parte dintre companii vor prefera sa-si investeasca bugetele de CSR in zone de caritate mai putin explozive decat mediul.

sus

---

3. Cat de important este un raport de CSR al unei companii si ce informatii se asteapta un ONG de mediu sa gaseasca intr-un astfel de raport?

Cred ca este esential pentru o companie care vrea sa-i fie luata in serios politica de CSR sa publice cel putin anual un astfel de raport. Documentul ar trebui sa faca transparente atat bugetele pe proiect, cat si alocarile pe tipuri de cheltuieli (au devenit secretul lui Polichinelle proiectele in care bugetul de achizitii media il depaseste pe cel de investitii). Companiile din Romania sunt codase inca la acest capitol, dar cred ca, pe masura ce exemplele de buna practica vor aparea, vor fi destul de multi cei care le vor urma.
sus

---

4. Puteti nominaliza companii, din Romania sau din strainatate, care, datorita practicilor lor de comunicare, pot fi acuzate de \\

Nu pot nominaliza companii, pentru ca "greenwashing" se refera in primul rand la campanii de comunicare care induc in eroare publicul cu privire la practicile unei companii. Nu cred ca la noi s-a ajuns inca atat de departe, in mare parte si din cauza reticentei companiilor din Romania de a vorbi in cifre. Sigur ca au loc exagerari, dar, atata vreme cat ele au loc la nivel metaforic, e foarte greu sa dai un verdict.

Dintre cazurile foarte cunoscute, mie campania "Povestea adevarata" a companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), mi s-a parut ca avea un iz de greenwashing. Pentru ca incerca sa transforme o problema de mediu transfrontaliera intr-o problema sociala locala. Si pentru ca punea accentul pe rezolvarea unor probleme de mediu deja existente, minimizand riscul potential creat de noua exploatare.

Si mai am un exemplu de "greenwashing" à la carte: pornind de la faptul ca ionul CN se gaseste in cantitati infinitizimale in tesuturile vii, asta-vara RMGC distribuia la Rosia Montana niste fluturasi cu urmatorul text: "Cianura inseamna viata". No comment.

In ce priveste exemplele de buna practica, iertata fie-mi lipsa de modestie, va invit sa vizitati sectiunea Proiecte pe maimultverde.ro.

sus

---

5. Ce fac la ora actuala ONG-urile de mediu pentru a determina companiile sa aiba un angajament autentic fata de mediu? (puteti sa va referiti in special la organizatia dumneavoastra)

Exista, cred eu, doua tipuri de ONG-uri de mediu: cele care isi asuma rolul de caini de paza ai statului si ai mediului de afaceri (watchdogs) si cele care incearca sa suplineasca munca statului si a mediului de afaceri acolo unde acestora le lipsesc expertiza sau motivatia (action, not protest). MaiMultVerde se numara intre acestea din urma.

Treaba noastra este sa umplem golurile care exista intre cetateanul ingrijorat, compania responsabila si autoritatea de mediu. Am fost si suntem integral finantati de mediul privat, dar suntem selectivi cu finantatorii nostri si le comunicam asta ferm de la bun inceput. Toate parteneriatele noastre trebuie avizate de un Board autonom, care functioneaza independent de Consiliul Director. In plus, le cerem companiilor care ne finanteaza sa respecte o proportie rezonabila de 1 la 3 intre bugetul de comunicare si bugetul total al proiectului. In felul acesta, ne asiguram ca interesul principal al companiei este sa rezolve o problema de mediu, nu o problema de imagine.

sus

---

6. In ce masura dumneavoastra sau alte ONG-uri de mediu sunteti consultati de companiile care vor sa fie recunoscute ca responsabile fata de mediu? Cum ar trebui sa se desfasoare lucrurile in mod normal, in aceasta privinta?

Cred ca se poate vorbi de "normalitate" atata vreme cat exista dialog si atata vreme cat acest dialog este unul eficient. La ora actuala, avem inca de-a face cu niste diferente culturale majore intre mediul de afaceri si societatea civila, diferente care transforma de cele mai multe ori dialogul intr-o suita de monologuri dizarmonice. Abia cand ONG-urile si companiile ajung sa lucreze impreuna, ele se rodeaza si ajung dupa o vreme sa comunice pe aceeasi frecventa.

Eu unul m-as bucura ca mediul de afaceri sa ramana o zona a eficientei, inclusiv in comunicare, si sa nu preia meteahna "consultarilor cu ONG-urile" din zona autoritatilor. Pe scurt, as prefera sa ne consultam mai putin si sa colaboram mai mult.

sus

---